Trei-patru trepte conduc pe un hol care se află înaintea intrării, între casă şi zidul unei terase. Holul este închis cu uşi la ambele capete, ca să oprească curentul. În stânga este o bucătărie primitivă: o scobitură în zidul terasei, atât cât să încapă o cratiţă, iar dedesubt un loc ca să aprindă focul. Închinătorul, trecând prin uşa de la intrare, ajunge într-un hol lat de un pas şi lung de trei, care este luminat de o fereastră mică. Drept înainte se află chilia Sfântului Cuvios Paisie Aghioritul, iar în stânga, bisericuţa Cinstitei Cruci, cu trei-patru icoane în catapeteasmă, o strană, un analog şi nimic altceva. O simplitate impresionantă.

În curtea spaţioasă au fost sădiţi câţiva măslini şi puțină viţă-de-vie. Sub un măslin se află mormântul Părintelui Tihon, pe care este sădit rozmarin, ca să nu se calce peste el. În partea de răsărit a colibei se găseşte un bazin cu apă de ploaie, care vine de pe acoperiş pe uluce. Mai încolo se află un alt bazin mai mare şi descoperit, cu apă pentru irigat.

Stareţul Tihon Rusul

Bătrânul Tihon s-a născut în 1884 în Imperiul Rus, în satul Novaia Mikhaylovka (în prezent orașul Volgograd). La vârsta de 24 ani a ajuns la Sfântul Munte unde s-a stabilit mai întâi la Chilia Burazeri. Deoarece aici nu a aflat liniştea, în anul 1909 a luat binecuvântare şi a plecat la Karulia, unde a pustnicit cincisprezece ani. În 1924 a venit la Coliba Cinstitei Cruci, unde a îngrijit un bătrân. După ce a murit bătrânelul şi a luat binecuvântarea lui, a rămas singur în acea chilie. Şi pentru că s-a nevoit cu mărime de suflet şi cu multă smerenie, a primit din belşug harul lui Dumnezeu. Multă lume îl căuta pe părintele Tihon pentru sfinţenia vieţii sale. La cererea acestora, părintele a fost hirotesit duhovnic. Unul dintre ucenicii părintelui Tihon a fost Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul.

În data de 11 ianuarie 1966, părintele Tihon i-a dat schima cea mare Cuviosului Paisie Aghioritul, el fiind şi povăţuitorul duhovnicesc al celui din urmă.

Ridicarea bisericuţei

În acea vreme chilia nu avea paraclis. Părintele Tihon nu avea bani, însă avea o credinţă puternică în purtarea de grijă a lui Dumnezeu. După ce s-a rugat, a mers în Kareia, capitala Sfântului Munte. Iconomul schitului rusesc „Sfântul Proroc Ilie”, văzându-l pe părintele Tihon, i-a spus că un creştin din America a donat bani pentru ridicarea unui paraclis, apoi i-a dat acei bani părintelui Tihon.

Bisericuţa, ridicată de doi monahi, a fost închinata Sfintei Cruci deoarece, pe de-o parte bătrânul Tihon avea o cinste deosebită pentru Sfânta Cruce, iar pe de altă parte, deoarece a voit ca ziua de prăznuire să fie una în care să se ţină post.

Părintele Tihon a trăit singur, în sărăcie, însă i-a avut alături pe îngeri, pe sfinţi, pe Maica Domnului şi pe Hristos. Stareţul s-a mutat la cele veşnice pe 10 septembrie 1968.

Cuviosul Paisie Aghioritul

Cuviosul Paisie Aghioritul s-a aşezat la Coliba Cinstitei Cruci în ziua de 2 martie 1969, după ce a ajutat să intre în rânduială obştea de curând înfiinţată a Mănăstirii Stavronikita. Cuviosul s-a nevoit 11 ani în această colibă săracă din Kapsala, „în groapa cea mai de jos”, dar cu petrecere înaltă, cu rugăciune neîncetată, singur cu Singurul Dumnezeu şi hrănit cu harul Său. Viaţa lui simplificată neînchipuit de mult îi dădea posibilitatea să-şi afierosească aproape tot timpul pentru cele duhovniceşti şi pentru toţi cei care aveau nevoie de ajutor duhovnicesc. Dar, odată cu trecerea timpului, se înmulţeau tot mai mult închinătorii, care îi răpeau foarte mult timp cu problemele lor.

Părintele Simeon Grigoriatul

După mutarea Sfântului Cuvios Paisie la Panaguda în anul 1979, aici s-a nevoit Părintele Simeon Grigoriatul, poetul din Sfântul Munte. Acesta s-a născut în anul 1950 în orașul Lima din Peru, iar numele său din lume este Miguel Angel de la Jara-Higginson. Înainte de a cunoaște Ortodoxia, a trăit la Paris și la Londra. A călătorit în Europa, în America, în Australia și în Asia. Este viețuitor în Sfântul Munte din anul 1974. La început s-a închinoviat în Sfânta Mănăstire Grigoriu, apoi s-a stabilit la Coliba Cinstitei Cruci. Pentru a păstra vie amintirea vieţuirii Cuvioşilor Tihon şi Paisie la colibă, părintele Simeon a ridicat o nouă chilie în apropiere.