Mănăstirea Tazlău – Neamţ

Din viața Sfântului Cuvios Chiriac, sihastrul de la Tazlău

Dacă și-a înfrânat lăcomia pântecelui, dacă nu a cunoscut iubirea de arginți, dacă desfrânarea n-a găsit lăcaș în trupul său slăbănogit de post, dacă iubirea a copleșit mânia, dacă bucuria Învierii lui Hristos a șters întristarea din viața sa, dacă rugăciunea și privegherea de zi și de noapte au biruit lenea, apoi slava cea deșartă, mândria și podoaba trupului n-au aflat sălaș în viața Cuviosului Chiriac de la Tazlău.
29 fotografii

Mănăstirea Tazlău - una dintre cele mai frumoase ctitorii ștefaniene (Galerie FOTO)

Foto: Maria Burlă
Mănăstirea Tazlău - una dintre cele mai frumoase ctitorii ștefaniene

Petru Rareș și Alexandru Lăpușneanu, ctitori-continuatori ai Mănăstirii Tazlău

Opera de construcție a lui Petru Rareș, precum și concepția despre rolul Bisericii nu l-au lăsat să vadă stricăciuni la ctitoria tatălui său de la Tazlău. Clopotnița care funcționează astăzi, până la camera clopotelor, aparține epocii lui. Ea a fost readusă la forma primară prin ultima intervenție din 1986.

Munca diavolului: pe mirean, să-l facă monah, pe monah, să-l facă mirean

„Căderea este lucrarea celui rău și face parte și din viața de mănăstire, și din viața de familie. Puțini bărbați sunt mulțumiți de soțiile lor. Puține femei sunt mulțumite de soții lor. Puțini copii sunt mulțumiți de părinții lor. Puțini părinți, de copiii lor. Așa-i și în mănăstire: puțini care să se mulțumească cu ceea ce este. Și mai există și o aruncare a vinei”, consideră Părintele protosinghel Iosif Chiriac, starețul Mănăstirii Tazlău din județul Neamț.

Primul altar ortodox de la Tazlău, din vremea lui Alexandru cel Bun

În anul 1424, Voievodul Alexandru cel Bun le dăruiește lui Toader și Lie, două persoane din neamul Mușatin, care-l slujeau cu credincioșie, un loc pe Tazlău, lângă râu, să-și întemeieze o mănăstire, „să le fie lor uric de ctitorie, lor și copiilor lor și întregului neam în veac”.

Secolul XIX în Mănăstirea Tazlău

În tabelul încheiat de I. Brezoianu la 1861 cu mănăstirile închinate, Tazlăul este în șirul acestora, închinată Sfântului Mormânt, și are nouă moșii, cu un venit anual de 9 932 de galbeni, a treia mănăstire după Bistrița și Probota. Astfel, glasul lui Bălcescu din punctul XII al Proclamației de la 1848 – „emancipația mănăstirilor închinate” – va fi împlinit abia sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.

Linii arhitecturale la Mănăstirea Tazlău

O singură turlă a Pantocratorului împodobește locașul sfânt. Ea se înalță pe două baze stelate suprapuse și adaugă monumentului grație și eleganță. Fiecare latură este împodobită cu trei ocnițe, ca la biserica din Popăuți. În exterior, lăcașul de rugăciune are 32 de metri lungime. Privind-o din față, din partea de sud, având ochiul îndreptat spre înălțimea ei, apoi spre ferestre și ușă, toate acestea te fac să crezi că ești în fața unei construcții gotice.

„Salvarea duhovnicească a Mănăstirii Tazlău este transformarea ei în mănăstire de maici”

„O mănăstire, ca să funcționeze, trebuie să aibă măcar 12 viețuitori: să ai un bucătar, să ai un secretar, să ai trei preoți, care să slujească prin rotație, un paraclisier, un contabil, un trapezar. De aceea, aici, la Tazlău, de foarte multe ori, nici nu-ți vine să crezi că este mănăstire”, spune Părintele protosinghel Iosif Chiriac, starețul Mănăstirii Tazlău din județul Neamț.

„N-ai cum să împarți lumină atunci când tu nu ai”

„N-ai cum să împarți lumină, n-ai cum să dăruiești bunătate atunci când tu nu le ai. Un om, când merge la preot, nu este interesat nici de ce studii a făcut, nici dacă este bun gospodar. Pe el îl interesează să găsească un om cu care să se sfătuiască, care să-i dea răspunsuri la întrebările lui și un umăr pe care să plângă”, spune Părintele protosinghel Iosif Chiriac, starețul Mănăstirii Tazlău din județul Neamț.

„Biserica trebuie să rămână centrul viu și spiritual al mănăstirii”

„Eu nu sunt pentru practica aceasta de înființare de paraclise în jurul bisericii, ci să rămână biserica centrul spiritual al mănăstirii, vie. Într-o biserică, fie chiar și mai mică, arhiplină, ieși cu Sfintele Daruri până afară, se creează comuniunea aceea, iar oamenii, când sunt mai apropiați, sunt mai solidari”, consideră Părintele protosinghel Iosif Chiriac, starețul Mănăstirii Tazlău din județul Neamț.

Pagini