- Părinte Cleopa, care sunt condiţiile mântuirii, pe înţelesul tuturor?

- Aşa i-am pus eu odată întrebarea aceasta părintelui Paisie, duhovnicul nostru, iar el mi-a spus: “Omul se poate mântui şi în lume, şi în mănăstire, şi la oraş, şi la sat, şi în pădure, dacă are aceste trei lucruri: credinţă dreaptă în Dumnezeu, fapte bune şi smerenie, adică omul să nu cugete că are ceva al său, ci că tot ce are în viaţă este de la Dumnezeu. Cine are aceste trei lucruri, se mântuieşte oriunde ar fi pe faţa pământului. Iar dacă una dintre ele îi lipseşte, nu se poate mântui nicidecum”. Pe mine, când mă întreabă cineva cum să se mântuiască, eu îi răspund aşa: Ca să ne putem mântui, cu darul  lui Dumnezeu, trebuie să respectăm trei condiţii, pe lângă cele amintite mai sus. Să avem către Dumnezeu inimă de fiu, adică să-L iubim şi să ascultăm de El, precum ascultă un fiu bun pe tatăl său; să avem către aproapele inimă de mamă, adică să avem milă faţă de toţi oamenii, fără deosebire şi să-i ajutăm atât sufleteşte, la mântuire, cât şi trupeşte, cu cele de nevoie vieţii, după a noastră putere; să avem către noi înşine inimă de judecător, adică permanent să ne judecăm că noi suntem mai păcătoşi decât toţi oamenii. Cine împlineşte aceste trei condiţii, acela întotdeauna se roagă cu folos, se spovedeşte cu lacrimi şi se împărtăşeşte cu vrednicie cu Prea Curatele Taine. Iar cine nu le respectă, niciodată nu se apropie cu vrednicie de cele dumnezeieşti.

(Arhim. Cleopa Ilie, Arhim. Ioanichie Bălan, Lumina şi faptele credinţei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, 1994, p. 246)