dragoste

Totul se schimbă când femeia devine mamă

Astăzi voi încerca să scriu câteva cuvinte despre ceva ce pare ştiut de la sine şi totuşi, când ajungem la acel moment, încercăm să trăim şi atunci la fel cum trăiam înainte. A deveni mamă schimbă viaţa unei femei într-un mod care îi afectează semnificativ toate relaţiile: cu Dumnezeu, cu ea însăşi şi cu orice persoană din viaţa ei.

Căsătoria este o împletire de bucurii și de greutăți

Condiţia de bază sau scopul esenţial al celor care se gândesc să se căsătorească este acela de a reuşi o convieţuire îmbucurătoare, o convieţuire mulţumitoare. Să zicem că aceasta s-a reuşit și căsnicia aceasta este văzută de toți ca vrednică de invidie sau de dorit. 

Iubește, ca să poți ierta

Iubirea e comoara ta, Trăiește frumos viața ta!

Strigătul femeii canaanence și strigătul mamelor noastre

Multe mame strigă după Hristos pentru mulți, foarte mulți tineri suferinzi. Pe lângă afecțiunile trupești, cele spirituale se ivesc mai des ca oricând. O sumedenie de odrasle, la vârste extrem de fragede, se lasă antrenate în tot soiul de scăderi: tutun, alcool, droguri, indiferentism religios, relativizarea credinței și tradițiilor neamului lor, dezordine sentimentală și sexuală, lipsă de orizont, alături de nenumărate altele. Avem, așadar, nevoie de mame, de părinți, în genere, foarte credincioși, extrem de răbdători și cu nezdruncinată credință, pentru salvarea urmaşilor lor. Numai așa vor auzi cuvântul cel izbăvitor al Mântuitorului Hristos: „omule”, sau „femeie, mare este credința ta. Fie ție după cum voiești!”.

Himera omului modern – o fericire fără Dumnezeu

Precum nu poţi să prinzi cu mâna Din apă, luna nicidecum, Așa nici pe «himera» vieţii Din calea veacului de-acum.

Mănăstirea „Sfântul Efrem Sirul” – Olimp, Grecia

Mănăstirea „Sfântul Efrem Sirul” se află în apropierea localităţii Kontariotissa, de la poalele muntelui Olimp. Nu departe de aici se află şi Mănăstirea Sfântului Dionisie Olimpianul.

Păzește-ți curăția minții, pentru ca postul să-ți fie de folos

„În zadar faci mii de metanii şi ţii nu ştiu câte zile de post şi alte nevoinţe mari, dacă nu-ţi păzeşti mintea. Căci zice Sfântul Isihie: «Nu avem nevoie pentru a ne mântui decât de minte trează». Iar paza minţii constă în trei lucruri: în a ne trezvi (a ne trezi cu mintea la cele ce gândim); a ne împotrivi păcatului cu mintea; apoi a chema pe «Doamne Iisuse» prin rugăciunea minţii. Căci atâta legătură are paza minţii cu rugăciunea inimii, cât au trupul şi sufletul.”

Milă pentru aproapele și asprime pentru sine

Cine folosește mila pentru aproapele și asprimea pentru sine, atunci începe a-și ușura conștiința. Dar atâta vă spun: ascultarea, zicând „Doamne Iisuse…”.

Sfântul Ierarh Gură de Aur, atletul lui Hristos

Ioan Gură de Aur a luat hotărârea să se facă sfânt încă din adolescenţă, când era încă pe băn­cile şcolii. O hotărâre luată în deplină cunoştinţă de cauză şi după o matură chibzuinţă. Alţi tineri hotărăsc în adolescenţa lor să se facă generali, sportivi campioni, exploratori. Ioan Gură de Aur a hotărât să se facă sfânt. Toată viaţa sa n-a avut alt ideal.

De ce nu a fost zărit Sfântul Ioan Gură de Aur printre mărturisitorii Bisericii

„Luându-mă de mâna dreaptă, m-a condus într-un loc cu lumină mare și plin de slavă unde mi-a arătat pe mărturisitorii credinței și pe doctorii Bisericii. Eu unul, mă uitam după cel pe care mi-l doream atât de mult să-l văd, pe marele și iubitul meu Ioan”.

Pagini