Mănăstirea Bisericani

Bisericanii şi-au căpătat numele de la evlavia rugătorilor isihaşti, ucenici ai cuviosului Iosif Sebastian care, după tradiţie, a pus temelia schitului cu ajutorul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, la anul 1498.

Ctitorul mănăstirii, Cuviosul Iosif de la Bisericani, şi-a început viaţa monahală la Mănăstirea Bistriţa, însă, după ce s-a închinat la Sfântul Mormânt al Domnului, a devenit pustnic vestit în pustiul Iordanului. În jurul lui s-au adunat încă cincisprezece călugări români şi doi greci, trăind în rugăciune în peşteri din valea Iordanului. Năvălind arabii în Țara Sfântă, Cuviosul Iosif şi-a luat ucenicii şi s-a întors la Bistriţa. Dar, negăsind aici liniştea necesară vieţii spirituale, s-au retras pe un munte înalt din apropiere (care s-a numit Muntele lui Iosif, iar mai târziu Muntele Bisericanilor), nevoindu-se în peşteri de piatră sau în bordeie din lemn şi pământ. Înmulţindu-se ucenicii, Cuviosul Iosif a înălţat o biserică din lemn, în anul 1492, în apropierea peşterii mari ale cărei urme se mai văd şi astăzi, la circa 200 de metri sud de biserică.

Ajutoare domneşti

Frumoasa biserică cu hramul Bunei Vestiri poartă, din 1535, amprenta lui Petru Rareş, care a făcut modificări ctitoriei lui Ştefăniţă voievod (1517-1527). Aceasta a fost înconjurată cu ziduri groase şi patru turnuri de apărare, între anii 1627-1631 (de către domnitorii Miron Barnovschi Movilă şi Moise Movilă), şapte ani mai târziu, voievodul Vasile Lupu adăugându-i chilii şi un turn-clopotniţă.

La 1786, fanariotul Constantin Moruzzi este cel care a dat forma finală acestei mănăstiri, multă vreme dependentă de Bistriţa Neamţului (cu care se pare că a avut şi niscaiva supărări cauzate de câteva proprietăţi funciare). În şase ani a refăcut biserica, păstrându-i pronaosul şi turnul-clopotniţă din 1638, şi zidind casele stăreţiei, paraclisul şi chiliile mănăstirii.

Vremuri de încercare

În vremea Eteriei, în anul 1821, Mănăstirea Bisericani a fost prădată de multe dintre vechile sale odoare ctitoricești. Cele care mai rămăseseră au fost topite și prefăcute în lucrări noi de stareții Veniamin și Nicon Marinescu, între anii 1838 și 1854.

Foarte bogată de-a lungul veacurilor, Mănăstirea Bisericani va sărăci mult odată cu secularizarea averilor mănăstireşti din 1863, iar cinci ani mai târziu a devenit penitenciar. Astfel, liniștea vieții monahilor din Mănăstirea Bisericani a fost tulburată de zgomotul lanțurilor celor întemnițați. Treptat, numărul monahilor care mai rămăseseră scade, ajungând la numai doisprezece.

Transformarea aşezământului în sanatoriu

În anul 1905, zidurile închisorii se prăbușesc în Sfânta Noapte de Înviere. Astfel, închisoarea a fost desființată, iar locurile și-au recăpătat pacea. Șapte ani mai târziu, în 1912, în imediata veninătate a Mănăstirii Bisericani se ridica un sanatoriu pentru cei bolnavi de cea mai ucigătoare maladie a acelor vremuri ‒ tuberculoza pulmonară. Ulterior, întreg ansamblul Mănăstirii Bisericani devine sanatoriu TBC, care astăzi poartă denumirea de „Spitalul de Ftiziopneumologie ‒ Bisericani”.

Din punct de vedere administrativ, între anii 1904 și 1960, vestita mănăstire a Bisericanilor devenise schit sub oblăduirea Mănăstirii Durău, apoi sub oblăduirea Mănăstirii Bistrița, până în anul 1990.

Refacerea mănăstirii

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, în anul 1990 schitul Bisericani s-a reînfiinţat ca mănăstire, avându-l ca stareţ pe părintele protosinghel Atanasie Ciumaşu (egumen 1976-1990, stareţ 1990-1994), care a menţinut rânduiala slujbelor şi a purtat grijă de bolnavii internaţi la sanatoriu.

În prezent, Mănăstirea Bisericani are trei altare de rugăciune: Biserica voievodală „Bunavestire”, din incinta sanatoriului, Paraclisul „Acoperământul Maicii Domnului”, ridicat pe locul numit „la Sfânta Iconiţă” (unde s-a arătat Maica Domnului) şi Biserica „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, în curs de finalizare. Paraclisul şi biserica aflată în construcţie, cu turnul-clopotniță și celelalte dependințe, au fost ridicate după 1998, prin strădaniile actualului stareţ, protosinghelul Serafim Mihali.

Contact

Adresă: Sat Scăricica, comuna Alexandru cel Bun, cod 617507, judeţul Neamţ

Telefon: (+4) 0745 214 217

E-mail: bisericani@mmb.ro

(Foto) Pelerin la Mănăstirea Bisericani din județul Neamț

De la același autor

Ultimele din categorie