Mănăstirea Durău
 

Cuvioşii Patapie şi Nicandru, sihaştri din Muntele Ceahlău

Numele lor sunt legate până astăzi de toponimia locului: „Pârâul lui Patapie”, „Pârâul lui Nicandru”, „Poiana lui Nicandru” sau, în grai popular, „Padina lui Nicandru”.

Mănăstirea Durău

Mănăstirea Durău este așezată la poalele versantului nord-vestic al Ceahlăului. Numele provine de la pârâul Durău sau Duruit, pârâu care coboară din munte și îmbrățișează poiana în mijlocul căreia se înalță mănăstirea.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Axioniţa” de la Mănăstirea Durău

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Durau este o icoană argintată ce datează încă din secolul al XVIII-lea.

Monahul Silvestru, cel care a trăit și a murit în fața icoanei Maicii Domnului

‒ Cum te scoli noaptea la Utrenie, Părinte Silvestru, dacă nu auzi clopotul? ‒ Are Maica Domnului milă de mine, păcătosul. Când mă culc, zic: Maica Domnului, scoală-mă la sfânta rugăciune! Iar la miezul nopții, când toacă de Utrenie, cineva mă atinge puțin și îndată mă scol.

Cuviosul Iosif Pustnicul, mare ctitor şi duhovnic al Mănăstirii Văratec

În 1785 se retrage iarăşi la linişte în pădurile Văratec, ajutând la întemeierea mănăstirii cu acelaşi nume, împreună cu schimonahiile Olimpiada şi Nazaria. După ce formează o obşte de peste 200 de călugăriţe, pe care le povăţuieşte duhovniceşte mai bine de 30 de ani, Cuviosul Iosif Pustnicul se mută în odihna lui Hristos, în anul 1828, şi este înmormântat în biserica mare ctitorită de el.

Cuvioasa Sofia Schimonahia – o viaţă de sfinţenie, plină de înţelepciune duhovnicească

Văzându-se înconjurată de numeroase ucenice, a fost îndemnată de Dumnezeu să întemeieze un schit de călugăriţe, căci erau multe maici care sihăstreau în pădurile de sub Ceahlău, dar nu aveau nici o mănăstire unde să slăvească pe Hristos.
72 fotografii

(Foto) Durău - mănăstirea de la poalele Ceahlăului

Foto: Maria Burlă
Durău - mănăstirea de la poalele Ceahlăului

Schimonahia Nazaria, prima stareţă a Mănăstirii Văratec

În anul 1788, după întemeierea Mănăstirii Văratec, Cuviosul Iosif Pustnicul a adus pe schimonahia Nazaria de la Durău şi a pus-o stareţă în Văratec. Astfel, smerita mireasă a lui Hristos, părăsind liniştea, se face începătoare unei obşti noi, devenind prima stareţă a Mănăstirii Văratec. Şi a condus cu multă înţelepciune duhovnicească soborul mănăstirii, din anul 1788 până în anul 1814.

Cuviosul Iosif Pustnicul lucra cot la cot cu muncitorii la ridicarea sfintelor lăcaşuri

Între anii 1790-1800, când s-a construit biserica Mănăstirii Văratec cu hramul „Adormirea Maicii Domnului", duhovnicul Iosif căra cu mâinile sale piatră, var, nisip şi apă şi le urca pe schelă. Iar pentru lucru aduna bani de la cei avuţi şi cu dare de mână şi plătea lucrătorii. Astfel, Cuviosul Iosif este cinstit ca cel dintâi ctitor şi duhovnic al Mănăstirii Văratec.

Sihastrul de pe „Polița cu Crini”

Celor ce veneau la el să-și caute alinarea sufletului zbuciumat sau să primească „ispașă de păcate”, sihastrul le cerea să ia un „crin” de pe „poliță” și să-l răsădească în sat, dar nu oriunde, ci în fața unei biserici.

Pagini