Această săptămână încheie postul de 40 de zile, Sâmbăta lui Lazăr și Duminica Floriilor fiind considerate praznice aparte, la fel ca și ultima săptămână, cea a Pătimirilor Domnului, care este încadrată într-un regim mai aspru de postire.

Biserica împletește Sâmbăta lui Lazăr cu Duminica Floriilor, deoarece aceste zile aduc în atenția credincioșilor divino-umanitatea lui Hristos înainte de Pătimirea Sa: Învierea lui Lazăr arată divinitatea lui Hristos, iar intrarea în Ierusalim şezând pe asin – umanitatea Sa.

Părintele Alexander Schmemann ne spune că, pe parcursul celor șase zile premergătoare învierii lui Lazăr, slujbele Bisericii ne îndeamnă a fi urmăritorii lui Hristos, după cum întâi El Însuşi ne vesteşte moartea prietenului Său, iar apoi începe călătoria către Betania şi Ierusalim. Tema şi tonul săptămânii sunt date duminică seara, la Vecernie:

„Începând cu dragoste a şasea săptămână a cinstitului post, să aducem credincioşilor cântare înaintea prăznuirii stâlpilor Domnului Celui ce vine în slavă cu puterea dumnezeirii în Ierusalim, ca să omoare moartea.”

De luni până vineri, Lazăr se află în centrul atenției tuturor slujbelor Bisericii: boala și moartea sa, tristețea rudelor sale şi răspunsul lui Hristos la toate acestea. Astfel, Luni auzim că: „Astăzi, umblând Hristos pe lângă Iordan, I S-a arătat boala lui Lazăr...”; Marţi: „Ieri şi astăzi a fost boala lui Lazăr...”; Miercuri: „Astăzi Lazăr murind se îngroapă şi-l jelesc surorile...”; Joi: „Două zile are astăzi Lazăr cel mort”. În cele din urmă, Vineri: „În ziua de mâine Domnul vine să ridice pe fratele cel mort (al Martei şi al Mariei)”.

Sfântul Nicolae Velimirovici ne îndeamnă ca, în aceste zile, să ne curățăm inimile și să privim dincolo de minunea învierii lui Lazăr din Betania, văzând în aceasta o preînchipuire a Învierii Mântuitorului:

„În această a şasea săptămână a Marelui Post, când vei auzi Evanghelia învierii lui Lazăr din morţi, adună-ţi gândurile şi îndreaptă-le spre inima curată pe care Dumnezeu o vede. Şi încearcă curăţia inimii tale cu această minune a învierii celui mort de patru zile […]. Iar tu, dacă aici nu Îl vei vedea pe Dumnezeu (în chipul lui Hristos cel Înviat) şi nici minunea dumnezeiască în învierea lui Lazăr, înseamnă că încă ai inima necurată. Însă, în niciun caz nu deznădăjdui. Numai să îţi doreşti cu adevărat o inimă curată –  şi Dumnezeu, care este Dăruitorul tuturor celor bune – îţi va da. Nu te îndoi – Dumnezeu îţi va da inimă curată şi bucuria ta va fi nemăsurată şi nesfarşită.”

Ca particularități liturgice, sâmbătă, la Utrenie, se vor cânta Binecuvântările Învierii („Binecuvântat eşti, Doamne, învaţă-mă îndreptările Tale”), iar la Sfânta Liturghie, în loc de „Sfinte Dumnezeule”, se va cânta „Câţi în Hristos v-aţi botezat, În Hristos v-aţi şi îmbrăcat”.

În ceea ce privește Duminica Floriilor, la Vecernie, după citirea Evangheliei, la strană nu se mai cântă „Învierea lui Hristos”, ci se citeşte Psalmul 50, după care preotul binecuvântează, prin stropire cu aghiasmă, ramurile înmugurite de salcie – semne ale biruinţei asupra morţii, pe care Iisus Hristos a învins-o prin învierea lui Lazăr din morţi, dar mai ales prin Învierea Sa.

Vă recomandăm să citiți și:

• Ce semnifică ramurile de salcie de la Florii și ce trebuie să facem cu ele după ce se usucă?
• Mâncăm icre de pește în Sâmbăta lui Lazăr?
• Mormântul lui Lazăr din Betania
• Betania – satul lui Lazăr
• Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în sufletele noastre