Avacum – Capitolul 2
1. Voi sta de strajă şi mă voi aşeza în turnul cel de veghe ca să priveghez şi să văd ce-mi va grăi mie şi ce-mi va răspunde la tânguirea mea.
2. Şi Domnul mi-a răspuns şi mi-a zis: «Scrie vedenia şi o sapă cu slove pe table, ca să se poată citi uşor;
3. Căci este o vedenie pentru un timp hotărât; ea se va împlini la vreme şi nu va fi vedenie mincinoasă. Dacă întârzie, aşteapt-o, căci ea va veni sigur, fără greş.
4. Iată că va pieri acela al cărui suflet nu este pe calea cea dreaptă, iar dreptul din credinţă va fi viu!
5. Cât de mult va fi copleşit vrăjmaşul, omul cel trufaş, şi nu va rămâne cu viaţă el, care ţine gura lui căscată ca locuinţa morţilor şi nu se satură ca moartea; el, care adună toate neamurile şi cuprinde în el toate popoarele!
6. Oare toate aceste popoare nu vor rosti împotriva lui pilde, fabule şi cuvinte cu tâlc? Și vor zice: «Vai de cel ce-şi sporeşte averea cu ceea ce nu este al lui – până când? – şi se încarcă cu povara zălogurilor luate!».
7. Oare nu se vor scula fără de veste cei ce te-au împrumutat şi nu se vor trezi oare călăii tăi? Şi tu vei ajunge prada lor!
8. Şi fiindcă tu ai prădat popoare fără număr, şi celelalte neamuri te vor prăda pe tine, din pricina vărsărilor de sânge şi a silniciilor săvârşite împotriva ţării, împotriva cetăţii şi împotriva tuturor locuitorilor lor.
9. Vai de cei ce strâng câştiguri nelegiuite pentru casa lor şi îşi aşază sus de tot cuibul, ca să scape din mâna nenorocirii!
10. Prin sfaturile tale ai hărăzit ruşine casei tale, ai nimicit multe popoare şi de aceea vei ispăşi cu sufletul tău!
11. Căci piatra cea din zid strigă şi grinda din căpriorii casei îi răspunde.
12. Vai de cel ce zideşte cetatea cu vărsări de sânge şi o întemeiază pe fărădelegi!
13. Oare nu este aceasta o rânduială de la Domnul Savaot că popoarele se trudesc pentru foc şi neamurile se muncesc pentru nimica toată?
14. Căci pământul se va umple de cunoştinţa slavei Domnului, întocmai ca apele care acoperă sânul mării.
15. Vai de cel ce adapă pe prietenul său din cupa lui otrăvită, până îl îmbată, ca să vadă goliciunea lui!
16. Tu te-ai săturat de ocară în loc de mărire; bea şi tu şi te îmbată! Atunci cupa dreptei Domnului se va întoarce împotriva ta şi ruşinea va acoperi mărirea ta.
17. Căci silnicia împotriva Libanului te va acoperi şi distrugerea dobitoacelor te va înfricoşa din pricina sângelui vărsat şi a silniciilor făcute ţărilor şi cetăţilor şi tuturor locuitorilor din ele.
18. La ce slujeşte un chip cioplit, ca să-l facă meşterul său? Un chip turnat şi o prorocie mincinoasă, ca să-şi pună nădejdea în ele cel care le face, făurind idoli fără glas?
19. Vai de cel care zice lemnului: «Deşteaptă-te!», şi pietrei mute: «Trezeşte-te!». Ne poate ea învăţa? Poleită cu aur şi cu argint, ea nu are în ea suflare de viaţă.
20. Dar Domnul este în templul Său cel sfânt; pământule întreg, taci înaintea Lui!
