Ev. Matei 21, 12-14; 17-20

 

În vremea aceea a intrat Iisus în templu lui Dumnezeu şi a dat afară pe toţi cei care vindeau şi cumpărau în templu şi a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor care vindeau porumbei, şi le-a zis: scris este: casa Mea se va chema casă de rugăciune, iar voi aţi făcut din ea peşteră de tâlhari. Şi au venit la Dânsul, în templu, nişte orbi şi şchiopi, şi i-a vindecat.

După aceea, lăsându-i, a ieşit afară din Ierusalim, la Betania, şi noaptea a rămas acolo. Iar a doua zi, pe când se întorcea în oraş, a flămânzit; şi văzând un smochin lângă drum, s-a dus la el, dar negăsind nimic într-însul, decât numai frunze, a zis smochinului: de acum înainte să nu se mai facă rod din tine în veci. Iar smochinul s-a uscat în clipa aceea. Văzând aceasta, ucenicii s-au minunat şi au zis: cum de s-a uscat smochinul acesta într-o clipă?