Mănăstirea Agapia

Monahia Magdalena Tofan, deşteptată din morţi pentru ultima spovedanie

„A fost o minune!” Atât a spus părintele Antim duhovnicul, după ce a zăbovit cu epitrahilul pe piept şi cu crucea în mână cam jumătate de ceas în chilie, primind o oarecare înfricoşată mărturisire de taină, din gura maicii înviate. Dar nimeni până astăzi nu ştie ce taină anume a mărturisit maica Magdalena.

Protosinghelul Teodul Varzare – preot și duhovnic iscusit al Mănăstirii Agapia

Protosinghelul Teodul este singurul părinte care s-a învrednicit să ne descopere câteva momente din viaţa unui episcop sfânt, care s-a nevoit în ţara noastră.
59 fotografii

(Foto) Muzeul Vivant de la Mănăstirea Agapia

Foto: Oana Nechifor
Muzeul Vivant de la Mănăstirea Agapia

Cele mai cunoscute icoane făcătoare de minuni din Moldova

Am poposit adesea, în genunchi, în fața lor pentru o rugăciune de taină, așezându-ne pe locul unde și voievozii au îngenuncheat cândva. Dar noi nu știam. Ne vedeam doar durerea proprie, înfiptă ca un ac sângerând în prezentul nostru. Am căutat privirea Maicii cea Înțelegătoare și mânuțele Pruncului, ce se întindeau spre noi să ne mângâie, parcă. Le-am privit chipurile cu ochi simpli, neștiutori, așteptând un răspuns. Părintele Luca, starețul Mănăstirii Bistrița, ne vorbește despre icoanele făcătoare de minuni, cele mai cunoscute în Moldova.

Monahia Epraxia Demi, înnoitoare a vieţii duhovniceşti de la Mănăstirea Agapia

În anul 1904, maica Epraxia este aleasă stareţă în Mănăstirea Agapia, pe care o conduce cu multă blândeţe şi înţelepciune timp de patru ani de zile. Prin osârdia ei s-au refăcut în întregime biserica şi incinta, distruse în incendiul din 1903. Din anul 1912, maica Epraxia Demi este aleasă stareţă pentru a doua oară şi conduce Mănăstirea Agapia cu o deosebită înţelepciune încă 14 ani de zile, înnoind viaţa duhovnicească şi sporind numărul soborului până la 500 de călugăriţe.

Monahia Maria Sturza, aleasă „mamă duhovnicească” din pământul Moldovei

Cunoştea şi limbi străine, citea multe cărţi alese, ştia să brodeze şi să coasă veşminte în fir de aur, scria foarte frumos şi făcea ornamente şi miniaturi în culori naturale de flori, ca nimeni alta. Dar mai presus de toate, cunoştea bine Sfânta Evanghelie şi se silea să o împlinească. Ştia să rabde, să tacă, să se smerească şi mai ales să se roage. Pentru aceea, toate se foloseau de nevoinţa şi smerenia ei şi o cinsteau ca pe o adevărată mamă duhovnicească.

Cuvioasa Xenia Schimonahia, numită şi „făcătoarea de stihuri”

Versurile sale, adevărate imne şi cântări de bucurie, sunt izvorâte dintr-un suflet curat şi împăcat cu Dumnezeu. Ele cheamă toată suflarea să laude pe Domnul şi să mărturisească minunile Lui. Astfel, smerita schimonahie Xenia este cea dintâi poetă în trecutul neamului nostru, iar „stihurile” ei formează prima carte de imne româneşti.

Părintele Efrem Vatopedinul în vizită în Arhiepiscopia Iașilor

Sâmbătă, 17 decembrie 2022, la ceasul amiezii, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei împreună cu părintele Efrem Vatopedinul au poposit la Mănăstirea Agapia din județul Neamț.

Protosinghelul Vichentie Mălău era milostiv față de toți

Când părintele Vichentie mergea să facă cumpărături pentru mănăstire, se adunau în jurul lui toţi săracii de pe uliţe, copii orfani, văduve, şchiopi, orbi, cerşetori, iar sfinţia sa le dădea milostenie tuturor.

Părintele Vichentie Mălău și darul înainte-vederii

La părintele Vichentie veneau mulţi bolnavi pentru rugăciune. Unii dintre ei se vindecau. Bătrânul îi primea pe toţi cu dragoste, îi mărturisea şi le făcea Sfântul Maslu. El însă simţea cu duhul dacă bolnavul se va vindeca sau nu. De aceea nu voia să schimbe hotărârea lui Dumnezeu. La plecare, mângâia pe cel suferind şi-i dădea a înţelege ce va urma.

Pagini