Mănăstirea Sfântului Neofit din Pafos - Insula Cipru

Sfântul Ierarh Nicolae – mare făcător de minuni

În fața Bisericii Sfântului Sion era un munte pietros și adunând sfântul tăietori în piatră, au tăiat pietrele făcând locul larg. Și odată, având dreptul a pleca departe pentru o treabă, zice fraților: „Să dăm drumul tăietorilor până ce mă voi întoarce și eu”. Dar un frate, pe nume Artemas a zis: „Dar nu putem și noi să conducem lucrarea și pe tăietori?” „Nu”, zice sfântul, „căci mie mi-a dat Dumnezeu puterea asupra acestor pietre, nu și vouă”. Iar fratele acela de care am vorbit, Artemas, împotriva voii sfântului a trimis înapoi după tăietori a început lucrarea. Dar voind să rostogolească o piatră, aceasta a rămas nemișcată.

Sfântul Ierarh Nicolae scapă de la înec un saracin egiptean

„Și am văzut un bărbat cuvios că zicea către mine: «Și dacă vei fi izbăvit din prezentul pericol, te faci creștin?». Și am zis eu: «Da, doamne, numai miluiește-mă». Și după ce am făgăduit eu acestea, a apucat cârma sfântul și nu s-a oprit din cârmuit până ce nu m-a izbăvit.”

Sfântul Neofit din Cipru a mâncat timp de 30 ani numai cereale și linte muiate

Cu trupul încins cu grele lanțuri, Sfântul Neofit și-a pus ca o regulă să nu guste deloc orice lucru care se coace la foc și astfel timp de 30 de ani nu a mâncat nimic altceva, nici pâine, afară numai de cereale și linte muiate și acestea iarăși cu măsură și înfrânare. Aspra dormire pe jos pe dalele de piatră ale culcușului său a obosit pentru puțin trupul lui mult chinuit. Nesfârșitele plecări de genunchi, stările de toată noaptea, rugăciunile fierbinți și neîncetata lectură și meditare a Sfintelor Scripturi l-au arătat pe sfântul „cel mai practic luptător al virtuții”.

Plânsul Sfântului Neofit din Cipru

Sfântul Neofit se punea pe sine mai prejos de toată zidirea, nevrednic și să vadă fața vreunui om și să fie și el însuși numit om pentru mulțimea păcatelor lui.

Sfântul Ierarh Nicolae – „mucenic cu voia”

După ce împărații cei nelegiuiți Dioclețian și Maximian au fost predați unei morți vrednice de ei și după ce au fost duși în soborul diavolesc tovarăș lor, a înălțat Domnul cornul Ortodoxiei pentru poporul Său, pe Constantin cel Mare, prin care toți creștinii fiind sloboziți, a fost eliberat împreună cu ei și marele Nicolae „mucenic cu voia” și încununat fără sânge arătându-se turmei și tronului lui ca un dar preaînalt dăruit de Dumnezeu.

Sfântul Ierarh Nicolae ajută la îndreptarea unui hoț

Cel care a furat s-a umflat în noaptea aceea din cap până în picioare, că puțin a lipsit să nu i se dezrădăcineze și unghiile și pântecele să i se crape. În multă confuzie fiind și multă îngrijorare, apărându-i sfântul, zice către el: „De te-ai fi săturat, o, nenorocitule, să furi ale mele, dar pentru ce ai luat și pe cele ale monahului și acela acum ca un băietan bate căruntețile mele și încă mă amenință să mă mai bată?”. Iar acela: „Sfinte al lui Dumnezeu, dau îndărăt toate, numai miluiește-mă!” și se duce la locul în care a ascuns cele furate și le aduce pe toate în biserica Sfântului Nicolae.

Sfântul Ierarh Nicolae şi untdelemnul vrăjit al Artemidei

„Ulciorul pe care vi l-a dat vouă rătăcita Artemis aruncați-l în mare ca să aflați vicleșugul lui”. Iar ei făcând ce li s-a poruncit, s-a împânzit cam cincisprezece stadii în mare spurcatul acela untdelemn vrăjit, iar apele s-au aprins cu fum și multă duhoare. Iar bărbații ancorând în portul Andriaki au povetit minunea în tot ținutul și s-au mirat toți de străina minune.

(Foto) Acasă la Sfântul Neofit Zăvorâtul din Pafos, insula Cipru

Pentru Cipru, Sfântul Neofit Zăvorâtul constituie unul din cele mai importante elemente ale identității grecești și creștine a insulei. Este o verigă care leagă generațiile următoare cu vestita împărăție grecească bizantină. Moaștele Sfântului se află la Mănăstirea Sfântului Neofit din Pafos - Insula Cipru.

Ispitele îndurate de Sfântul Neofit din Cipru

Și eu, când am văzut năvala nereținută a stâncii în jos am pierdut orice nădejde de viață. Dar pe când eram ținut de stâncă, cum am zis, altă frică m-a cuprins. Mă gândeam că chiar dacă m-aș smulge de dedesubtul stâncii, voi cădea în mod sigur jos, fiindcă nu aveam nicăieri nici un sprijin sau vreun loc de care să mă țin. Dumnezeiescul har a depărtat repede și această frică din inima mea și mi-a dat curaj și veselie și am început să zic: „Dumnezeul nostru este scăparea și puterea noastră, ajutor în necazurile ce ne împresoară”.

Cum a certat Sfântul Neofit stânca din jurul peșterii unde s-a nevoit

Cu rugăciune, m-am întors către stâncă și, după ce am pecetluit-o cu semnul stăpânesc, i-am vorbit ca unei ființe vii și am certat-o zicându-i: „Ție îți zic, piatră neînsuflețită și te cert cu înfricoșătorul nume al lui Hristos de care toată făptura cea însuflețită și neînsuflețită se spăimântă și se cutremură ca de Ziditorul și Creatorul și I se supune ca o roabă. Și dacă toate prin El s-au făcut, fiind legată cu numele Lui, stai și să nu cazi jos, nici să faci rău”.

Pagini