Ne închinăm şi la sfintele moaşte ce se păstrează în Sfântul Altar. Această mănăstire are unele dintre cele mai importante moaşte şi anume: mâna dreaptă a Sfântului Ioan Botezătorul, cu care a botezat pe Hristos în râul Iordan; mâna dreaptă a Sfântului Evanghelist Luca, cu care a scris frumoasa sa Evanghelie; mâna Sfântului Antipa al Pergamului, a Sfântului Ioan cel Milostiv şi altele, precum şi moaştele întregi ale Sfântului Nifon Patriarhul Constantinopolului († 1508), fost mitropolit al Ţării Româneşti între anii 1500-1504. Numai craniul sfântului se păstrează în Catedrala Mitropolitană din Craiova.

Cântăm troparul hramului şi un axion, apoi vizităm biblioteca şi tezaurul.

În bibliotecă se păstrează 804 manuscrise pe pergament şi hârtie, 27 suluri pe pergament şi peste 5.000 de cărţi tipărite, printre care o mică parte sunt în limba română, în chirilică, lucrate în tiparniţele româneşti. Toate sunt bine păstrate şi aşezate în rafturi speciale.

Tezaurul conţine numeroase Evangheliare cu miniaturi, dintre care unele sunt româneşti. Apoi, multe veşminte vechi de fir, donate de domni şi ctitori; sfinte vase în filigran, icoane bizantine portabile, cutii de argint pentru sfintele moaşte şi mai ales chivotul de aur şi argint donat de Neagoe Basarab, în anul 1515, în care se păstrează moaştele Sfântului Nifon. Chivotul sau relicvariul este lung de 57 cm, lat de 28 cm şi înalt de 53 cm, şi are câteva turnuri deasupra cu ornamentaţii de filigran. A fost lucrat în Ţara Românească şi este cel mai de preţ obiect din metal preţios din tezaurul Mănăstirii Dionisiu şi chiar din Athos.

În vitrine sunt expuse câteva documente preţioase bizantine şi româneşti, printre care şi o Evanghelie donată de Mircea Ciobanu şi Doamna Chiajna (sec. XVI). Evanghelia este scrisă în Ţara Românească, cu alese miniaturi şi, ceea ce este foarte rar, cu notaţii muzicale psaltice deasupra cuvintelor, pentru a putea fi mai uşor cântată la slujbe. În două dulapuri metalice se păstrează sute de documente de danie, printre care nu puţine sunt româneşti. Părintele Mihail, un călugăr grec învăţat, ne dă explicaţii amănunţite, cu multă bunăvoinţă, iar părinţii Teoctist şi Damaschin ne sunt translatori.

(Protosinghelul Ioanichie Bălan, Pelerinaj la Locurile Sfinte, editura Episcopiei Romanului şi Huşilor, 1992, pp. 465-466)