Slujba Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul
LA VECERNIA MICĂ
La Doamne, strigat-am...,
Stihirile Sfântului Grigorie, pe 4 glasul 1:
Podobie: Ceea ce ești bucuria...
În cereștile locașuri cu veselie locuind... (de două ori).
Cu secera rugăciunilor, Părinte Grigorie...
Vas primitor de fapte bune, pe tine te numim, Cuvioase...
Slavă..., glasul al 2-lea:
Preacuvioase, lepădându-te de lume și de cele din lume, Evanghelia lui Hristos ai urmat și în taină ai viețuit în pustie ca în rai. Prin înfrânarea trupului, ai omorât desăvârșit șarpele cel ucigaș de oameni. Pentru aceasta, Fericite Grigorie, în ceruri te sălășluiești și dimpreună stai înaintea scaunului lui Hristos Dumnezeu; pe Care roagă-L să mântuiască sufletele noastre.
Și acum..., a Înainte-prăznuirii, glasul al 4-lea:
Astăzi Biserica ce a încăput pe Dumnezeu, Născătoarea de Dumnezeu, în Templul Domnului se aduce și Zaharia o primește. Astăzi Sfintele Sfintelor se bucură și ceata îngerilor în taină prăznuiește. Cu care și noi prăznuind astăzi, împreună cu Gavriil să strigăm: Bucură-te, Ceea ce ești de Dumnezeu dăruită, Domnul este cu tine, Cel ce are mare milă.
La Stihoavnă
Stihirile, glasul al 2-lea:
Podobie: Casa Efratului...
Amăgirile viclenilor demoni biruindu-le cu puterea Crucii, luminat ai arătat slava lui Hristos, Părinte Grigorie.
Stih: Cinstită este înaintea Domnului moartea cuvioșilor Lui.
Ridicatu-te-ai ca Ilie în car de foc și ai mers, Fericite, fără mijlocire la Treime, Grigore preafericite.
Stih: Fericit bărbatul, care se teme de Domnul, întru poruncile Lui.
Purtând Crucea Domnului pe mâinile tale, Părinte, nălucirile demonilor, Grigore, le-ai alungat.
Slavă..., glasul al 2-lea:
Podobie aceeași:
De lumina Treimii săturându-te, Părinte, prin împărtășirea cea dintâi, după aceea lumină închipuindu-te, te-ai arătat revărsând raze.
Și acum..., asemenea:
Lumina Treimii a strălucit ție, Fecioară, când a strigat Gavriil către tine: Bucură-te cea plină de har.
Troparul Sfântului, glasul al 3-lea:
Chip te-ai făcut înfrânării și prin dumnezeiescul Duh pe toți i-ai luminat. Alergarea dreptei credințe ai săvârșit-o și cu învățăturile lumea ai luminat și ai mustrat cugetele celor rău credincioși, Părinte cuvioase Grigore, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să ne dăruiască nouă mare milă.
Slavă... Și acum..., al Înainte-prăznuirii, glasul al 4-lea:
Bucurie mai înainte ne încredințează nouă Ana astăzi, rod potrivnic întristării odrăslind, pe singura pururea Fecioară, pe care, rugăciunile împlinindu-și, a și adus-o astăzi bucurându-se în Templul Domnului, ca pe ceea ce este Biserica Cuvântului lui Dumnezeu și Maică curată.
Apoi ectenia mică și otpustul.
LA VECERNIA MARE
După obișnuitul Psalm, se citește: Fericit bărbatul... Starea dintâi.
La Doamne, strigat-am..., Stihirile pe 8: Ale Înainte-prăznuirii 3, și ale sfântului Grigorie 5.
Stihirile Înainte-prăznuirii, glasul 1:
Podobie: Ceea ce ești bucuria...
Fecioarele purtând făclii au petrecut cu bucurie pe pururea Fecioara, proorocind într-adevăr cu duhul ceea ce avea să fie. Că Născătoarea de Dumnezeu fiind Biserica lui Dumnezeu, pruncă fiind, cu strălucire feciorească, a fost adusă la Templu.
După făgăduința cea sfântă, Născătoarea de Dumnezeu și Rodul cel lăudat, s-a arătat lumii cu adevărat ca cea mai presus decât toți. Aceasta plinind rugăciunea celor ce au născut-o și fiind păzită cu Dumnezeiescul Duh, cu bună cinste a fost dusă în Templul lui Dumnezeu.
Cu pâine cerească fiind hrănită, cu credința în Templul Domnului, Fecioară, ai născut lumii pe Cuvântul vieții; Căruia ca o Biserică aleasă și cu totul fără de prihană, ai fost încredințată mai înainte prin Duhul cu taină, Mireasă făcându-te lui Dumnezeu și Tatălui.
Alte Stihiri, ale Sfântului Grigorie, glasul al 4-lea:
Podobie: Cel ce de sus ești chemat...
Cu dumnezeiască lumină fiind strălucit, când ai căutat cu curăția minții și ai ales în locul celor de acum pe cele veșnice ce aveau să fie, atunci foc ai primit în inima ta, și aprinzându-te cu dumnezeiasca dragoste, ai uitat trupul și sângele și spre nevoințele sihăstriei te-ai gătit. Pentru aceasta patimile trupești sufletului tău le-ai supus, Părinte preacuvioase (de două ori).
Suindu-te te-ai sălășluit la înălțimea dumnezeieștilor munți și topindu-ți acest smerit trup cu necazurile scârbelor, cu starea la priveghere și cu neîncetatele rugăciuni, Părinte Grigore, Preabunului împărtășindu-te, te-ai luminat. Și luând harul multor feluri de minuni, tuturor celor ce vin cu credință la racla sfintelor tale moaște, vindecări le dăruiești. Pentru aceasta ca pe un dumnezeiesc făcător de minuni și învățător, pe tine te slăvim (de două ori).
Năvălirile și săgețile demonilor, prin închipuirea rugăciunilor tale le-ai stricat și cu puterea lui Dumnezeu biruință luând asupra lor, Slăvite, de aceea, Părinte, Preabunul ți-a dăruit ție haruri de minuni, prin smerenia inimii tale odihnindu-te. Pentru aceasta și minuni, Preaslăvite, izvorăsc cinstitele tale moaște. Că bună mireasmă te-ai arătat lui Hristos, Grigorie.
Slavă..., glasul al 6-lea:
Pe cel după chip păzindu-l nevătămat mintea, stăpân ți-ai pus peste patimile cele păgubitoare și sihăstrește, spre Cel după asemănare, cât este după putință, te-ai suit. Că bărbătește firea silindu-ți, te-ai nevoit a supune pe cel mai rău celui mai bun și trupul să-l faci rob duhului. Pentru aceasta, călugărilor te-ai arătat mai mare cetățean pustiei, povățuitor celor ce bine călătoresc, îndreptător de fapte bune prea adevărat. Și acum în ceruri oglinzile dezlegându-se, Fericite, curat vezi Sfânta Treime, rugându-te fără mijlocire, pentru cel ce cu credință și cu dragoste te cinstesc pe tine.
Și acum…, același glas:
Astăzi împreunările credincioșilor adunându-ne duhovnicește să prăznuim și pe dumnezeiasca fiică, Fecioara și de Dumnezeu Născătoarea, care a fost adusă în Templul Domnului, cu bună credință să o lăudăm; pe cea mai înainte aleasă, din toate neamurile, spre sălășluirea Împăratului tuturor, lui Hristos și Dumnezeul nostru. Fecioare făclii purtând, mergeți înainte, petrecând în duh preacinstit pe pururea Fecioara. Maicilor, întristarea toată lepădând, cu bucurie împreună urmați celei ce s-a făcut Maica lui Dumnezeu și solitoare de bucurie lumii. Toți împreună cu bucurie împreună cu îngerul, bucură-te să strigăm celei pline de har, care pururea se roagă pentru sufletele noastre.
VOHOD: Lumină lină...
Prochimenul zilei și citirile:
De la Înțelepciunea lui Solomon, citire:
(III, 1-9)
Sufletele drepților sunt în mâna lui Dumnezeu și nu se va atinge de ele chinul. Părutu-s-a întru ochii celor nepricepuți a muri și s-a socotit pedepsire ieșirea lor și mergerea de la noi sfărâmare, iară ei sunt în pace. Că înaintea feței oamenilor de vor lua și munca, nădejdea lor este plină de nemurire. Și puțin fiind pedepsiți, cu mari faceri de bine se vor dărui, că Dumnezeu i-a ispitit pe dânșii și i-a aflat Luiși vrednici. Ca pe aur în topitoare i-a lămurit pe ei și ca o jertfă de ardere întreagă i-a primit. Și în vremea cercetării sale vor străluci și ca scânteile pe paie vor fugi. Judeca-vor limbi și vor stăpâni popoare și va împărăți într-înșii Domnul în veci. Cei ce nădăjduiesc spre El vor înțelege adevărul; și credincioșii în dragoste vor petrece cu dânsul. Că har și milă este întru cuvioșii lui și cercetare întru aleșii lui.
De la Înțelepciunea lui Solomon, citire:
(V, 15-23; VI, 1-3)
Drepții în veci vor fi vii și întru Domnul plata lor și purtarea de grijă pentru dânșii de la cel Preaînalt. Pentru aceasta, vor lua împărăția podoabei și stema frumuseții din mâna Domnului, că cu dreapta sa va acoperi pe ei și cu brațul său îi va apăra. Lua-va toată arma dragostea lui și va întrarma făptura spre izbânda vrăjmașilor. Îmbrăca-se-va în zaua dreptății și-și va pune Luiși coif judecata cea nefățarnică. Lua-va pavăză nebiruită sfințenia; și va ascuți cumplita mânie întru sabie și va da război împreună cu dânsul lumea asupra celor fără de minte. Merge-vor drept nemeritoare săgețile fulgerelor și, ea dintr-un arc bine încordat al norilor, la țintă vor lovi. Și din mânia cea zvârlitoare; de pietre, pline se vor arunca grindine. Întări-se-vor asupra lor apa mării și râurile îi vor îneca de năpraznă. Sta-va împotriva lor Duhul puterii și ca un vifor îi va vântura pe ei. Și va pustii tot pământul fărădelegea și răutatea va răsturna scaunele puternicilor. Auziți dar împărați și înțelegeți, învățați-vă judecătorii marginilor pământului. Luați în urechi cei ce stăpâniți mulțimi și cei ce vă trufiți întru noroadele neamurilor. Că de la Domnul s-a dat vouă stăpânirea, și puterea de la cel Preaînalt.
De la Înțelepciunea lui Solomon, citire:
(IV, 7-15)
Dreptul de va ajunge să se sfârșească, întru odihnă va fi. Că bătrânețile sunt cinstite, nu cele de mulți ani, nici cele ce se numără cu numărul anilor. Și căruntețele sunt înțelepciunea oamenilor și vârsta bătrânețelor viața nespurcată. Plăcut lui Dumnezeu făcându-se, l-a iubit și viețuind între păcătoși, s-a mutat. Răpitu-s-a, ca să nu schimbe răutatea mintea lui, sau înșelăciunea să înșele sufletul lui. Că râvna răutății întunecă cele bune și neînfrânarea poftei schimbă gândul cel fără de răutate. Sfârșindu-se peste puțin, a împlinit ani îndelungați. Că plăcut era Domnului sufletul lui. Pentru aceasta s-a grăbit a-l scoate pe dânsul din mijlocul răutății. Și noroadele văzând și necunoscând, nici punând în gând una ca aceasta. Că dar și milă este întru cuvioșii lui și cercetare întru aleșii lui.
LA LITIE
Stihira hramului, și a sfântului:
Stihirile glasului 1:
Fericite Părinte, cine va spune pătimirile tale cele din sihăstrie? Și va grăi nevoințele tale, luptele cu demonii și petrecerea cea rea, lacrimile și zdrobirea inimii, postirea și golătatea, chinul din pricina gerului și a vânturilor și arsura soarelui? Ai trăit în trup precum cei fără de trup și acum pe toți credincioșii cu pomenirea ta îi veselești. Pentru care roagă-te lui Hristos să-i izbăvească pe dânșii de ispitele celui viclean, Preacuvioase Grigore, cu rugăciunile tale.
Cele pământești toate ai lăsat, pe cele stricăcioase și trecătoare nu le-ai luat în seamă. Cu poruncile lui Dumnezeu luminându-ți sufletul, Fericite Grigore, împodobitu-te-ai cu strălucirea minții și în pustie ai voit a te sălășlui. Ai iubit cu totul pe Hristos, Care, venind împreună cu Tatăl și cu Duhul, locaș a făcut întru tine; și har de vindecări și de minuni ai primit, a izgoni duhurile cele viclene. Că te-a proslăvit pe tine Hristos Dumnezeu, pe Care roagă-L, Preacuvioase, să mântuiască sufletele noastre.
De petrecerea cea împreună cu îngerii și de lumina vieții veșnice și de viața celor din lumină aducându-ți aminte, din lume ai fugit și Crucea ta cu bucurie luând, Grigore, ai urmat Celui ce s-a răstignit pentru tine și, prin arătare de înger, biruință asupra demonilor ai luat. Preamărite, minuni săvârșind și acum în lumina sfinților te veselești. Pentru aceasta pomenirea ta mărim și ne rugăm ție: Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Preacuvioase Părinte Grigore, din pruncie cu osârdie spre fapte bune nevoindu-te, te-ai făcut organ al Sfântului Duh și de la Dânsul luând lucrarea minunilor, ai îndemnat pe oameni să urască plăcerile. Și acum cu dumnezeiasca lumină mai curat fiind strălucit, luminează și gândurile noastre, ale celor ce cu credință te laudă pe tine și cu dragoste se închină la sfintele tale moaște.
Slavă..., glasul al 5-lea:
Cuvioase Părinte, glasul Evangheliei Domnului auzind, lumea ai părăsit, bogăția și slava întru nimic le-ai socotit. Pentru aceasta tuturor ai strigat: iubiți pe Dumnezeu și veți afla har veșnic. Nimic să nu cinstiți mai mult decât dragostea Lui. Că atunci când va veni întru slava Sa, să aflați odihnă cu toți sfinții; cu ale cărui rugăciuni, Hristoase, păzește și mântuiește sufletele noastre.
Și acum..., glasul al 4-lea:
Veniți credincioșii, pe ceea ce singură este fără de prihană să o lăudăm, pe cea mărturisită de prooroci, în Templu adusă; care mai înainte de veci a fost rânduită a fi Maică și în anii cei mai de pe urmă s-a arătat Născătoare de Dumnezeu. Doamne, pentru rugăciunile ei, dă-ne nouă pacea ta și mare milă.
La Stihoavnă
Stihirile, glasului al 2-lea:
Podobie: Când de pe lemn...
Când te-ai rănit cu dragostea lui Hristos, frumusețile lumii ai lăsat, și Aceluia, bucurându-te, ai urmat; și cu osârdie pustia ai ajuns și într-însa cu plăcere dumnezeiască bine ai viețuit. Iar acum în mormânt fiind mort, în trup cu lucrare duhovnicească ca un viu te arăți, izvorând minuni și sfințind pe poporul tău, Grigore de Dumnezeu Purtătorule, frumusețea călugărilor.
Stih: Cinstită este înaintea Domnului, moartea cuviosului Lui.
Arătatu-te-ai vistierie de fapte bune, că pe toți cel ce au pătimit în viață pentru Hristos, cu dragoste aprinzându-te i-ai cercetat și ridicându-i pe ei, cu dumnezeieștile învățături, ai și dorit a te nevoi dimpreună cu dânșii. Și prin credință, dumnezeieștilor îndreptări i-ai asemănat pe dânșii, cărora împărtășindu-te, chip dumnezeiesc te-ai arătat și dimpreună părtaș desfătării.
Stih: Fericit bărbatul care se teme de Domnul, întru poruncile Lui va voi foarte.
Trâmbiță de taină te-ai arătat, prefăcând spre lauda cea duhovnicească pe toți; și surlă de Dumnezeu mișcată, lăudând dumnezeieștile tabere, pe toți sfinții slăvind și biruințele lor propovăduind. Pe cei ce pătimeau pentru sfintele icoane i-ai întărit, că tu din adâncul cuvintelor ai băut din izvoarele cele mântuitoare, care adapă casa lui Dumnezeu.
Slavă..., glasul al 8-lea:
Șezând în carul cel alergător la cer, Minunate, prin înfrânare ai ajuns viața cea desăvârșită a faptelor bune, pustia socotind-o Ierusalimul cel de sus. Și prin nevoințele cele cu durere cu vrednicie plată luând, dimpreună cu începătoriile cetelor cerești te bucuri, Fericite, te-ai făcut veșnicilor bunătăți moștenitor și locuitor al împărăției. Pentru aceasta, purtătorule de Dumnezeu Grigore, roagă-te Mântuitorului a toate, să împace lumea și să mântuiască sufletele noastre.
Și acum..., asemenea:
David mai înainte a glăsuit despre tine, Curată, mai înainte văzând sfințirea intrării tale în Templu, întru care marginile astăzi prăznuiesc, mărindu-te pe tine, Prealăudată. Că prin tine ceea ce mai înainte de naștere ai fost fecioară și după naștere ai rămas nestricată, Maică a Cuvântului vieții, astăzi în Templu Zaharia se veselește primindu-te, Stăpână. Și Sfânta Sfintelor se bucură, luându-te pe tine hrănitoarea vieții noastre. Pentru aceasta și noi cu psalmistul strigăm ție: Roagă pentru noi pe Fiul tău și Dumnezeul nostru să ne dăruiască nouă mare milă.
La binecuvântarea pâinilor.
Troparul sfântului, glasul al 3-lea:
Chip te-ai făcut înfrânării și prin dumnezeiescul Duh pe toți i-ai luminat. Alergarea dreptei credințe ai săvârșit-o și cu învățăturile lumea ai luminat și ai mustrat cugetele celor rău credincioși, Părinte cuvioase Grigore, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să ne dăruiască nouă mare milă. (de două ori).
și Născătoare de Dumnezeu Fecioară... (o dată) și citire a Cuvântului.
Iar de nu va fi priveghere, troparul sfântului, Slavă...Și acum..., al Înainte-prăznuirii.
LA UTRENIE
La Dumnezeu este Domnul..., troparul Înainte-prăznuirii (de două ori), Slavă..., al sfântului, Și acum..., al Înainte-prăznuirii.
După întâia stihologie
Sedealnă, glasul 1:
Podobie: Mormântul Tău...
Răsărind ca un soare, Preacuvioase, de departe strălucești raze a toată lumea, făcătorule de minuni mare Grigore, lauda preacuvioșilor. Pentru aceasta roagă pe Stăpânul tău să lumineze sufletele noastre, ale celor ce te lăudăm pe tine, de Dumnezeu înțelepțite Părintele nostru (de două ori).
Slavă... Și acum..., a Înainte-prăznuirii:
Roada drepților, cea sfântă, a lui Ioachim și a Anei, se aduce lui Dumnezeu în Templu, cu trupul prunca fiind hrănitoarea vieții noastre, pe care a binecuvântat-o sfințitul Zaharia. Pe aceasta toți, ca pe Maica Domnului, cu credință să o fericim.
După a doua stihologie
Sedealnă, glasul al 4-lea:
Podobie: Spăimântatu-s-a Iosif...
Prin strălucirea credinței celei lucrătoare de lumină, cu adevărat întocmai îngerilor te-ai arătat, Cuvioase Grigore, arătând bărbăție tare a minții tale; cu postul biruind patimile cele ostitoare. Pentru aceasta și după sfârșit ca un viu stând înaintea Sfintei Treimi, roagă-te să ne mântuim noi (de două ori).
Slavă... Și acum..., a Înainte-prăznuirii:
Mai înainte de zămislire, Curată, te-ai sfințit lui Dumnezeu și născându-te pe pământ, ai fost adusă acum dar Lui, plinind făgăduința pământească, și în dumnezeiescul Templu. Ceea ce ești cu adevărat dumnezeiască Biserică, din pruncie curată cu făclii luminoase petrecută fiind, te-ai arătat locaș Luminii celei neapropiate și dumnezeiești. Mare este cu adevărat mai înainte mergerea ta, Ceea ce una ești dumnezeiască Mireasă și pururea Fecioară.
După Polieleu
Sedealnă, glasul al 8-lea:
Podobie: Pe înțelepciunea și Cuvântul...
Curățându-ți întunericul patimilor și luând poruncile lui Hristos cu adevărat ca o lumină în post ai strălucit. Și trupul ți-ai omorât, iar cu duhul ai trăit, cursele vrăjmașului, Fericite, călcându-le. Pentru aceasta și puterilor îngerești cele de sus, cu harul Duhului, Părinte Grigore, dimpreună părtaș te-ai făcut, iar acum roagă pe Hristos Dumnezeu iertare, de păcate să dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta (de două ori).
Slavă... Și acum..., a Înainte-prăznuirii:
Podobie: Porunca cea cu taină...
Să se bucure David scriitorul de cântări și să dănțuiască Ioachim împreună cu Ana, că rod sfânt dintr-înșii a ieșit, Maria cea purtătoare a Luminii, dumnezeiasca făclie. Și intrând ea în Templu, s-a bucurat văzând-o fiul lui Varahie și a binecuvântat-o și bucurându-se a strigat: Bucură-te, minune a toată lumea.
Apoi Antifonul cel dintâi al glasului al 4-lea:
Prochimen, glasul al 4-lea:
Cinstită este, înaintea Domnului moartea cuviosului Lui.
Stih: Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie.
Toată suflarea să laude pe Domnul...
Evanghelia de la Matei:
În vremea, aceea mers-au după Iisus noroade multe...
Psalmul 50
Slavă..., glasul al 2-lea:
Pentru rugăciunile cuviosului tău Grigore, Milostive, curățește mulțimea greșelilor noastre.
Și acum...
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curățește mulțimea păcatelor noastre.
Stih: Miluiește-mă Dumnezeule după mare mila Ta...
Și stihira, glasul al 6-lea:
Preacuvioase Părinte Grigore, în tot pământul a ieșit vestea isprăvilor tale, pentru aceasta în ceruri ai aflat plata ostenelilor tale; taberele demonice ai pierdut și ai ajuns cetele îngerești, a căror viață fără prihană ai urmat; iar acum îndrăznire având către Dumnezeu, cere pace sufletelor noastre.
CANOANELE
Al Înainte-prăznuirii cu irmosul pe 6 și ale sfântului două pe 8.
Canonul Înainte-prăznuirii și cel dintâi al sfântului.
Alt Canon, al preacuviosului Grigore, Alcătuire a Sfântului Macarie
Cântarea 1, glasul 1:
Irmos: Hristos se naște slăviți-L...
Purtătorule de Dumnezeu, roagă pe singurul Dătător de bine să fie milostiv nouă, celor ce prăznuim întru tot sfântă pomenirea ta și cere iertare de păcate, ca întru laude Domnului să cântăm, căci cu slavă s-a proslăvit.
Cel ce toate le vede, văzând viața ta cea îngerească, a ascultat rugăciunile tale și înger trimițând, sabie de foc ți-a dat, tăindu-ți patimile inimii. Pentru aceasta cu negrăită slavă cânți, întru veselie: Domnului să-I cântăm, căci cu slavă s-a preaslăvit.
Slavă...
Cu căldură ai alergat la Dumnezeu, dorind de mărirea cea fără de moarte, Părinte Grigorie, de tot pe tine te-ai sfințit, cu viața fără prihană și cu înfrânarea și cu luminată inimă; și neîncetat întru veselie lauzi: Să cântăm Dumnezeului nostru că s-a preaslăvit.
Și acum..., a Născătoarei:
Toiagul lui Aaron cel înfrunzit, rădăcina ce a crescut din Iesei, mai înainte au închipuit Preacurata floare a lumii, care a răsărit pe Dumnezeu întrupat. Pe Care roagă-L neîncetat, pururea Fecioară, pentru noi cei ce alergăm la tine.
Catavasie: Deschide-voi gura mea…
Cântarea a 3-a:
Irmos: Fiului Celui născut...
Viețuind pe pământ viață întocmai ca a îngerilor, ai aflat lumina și ca dânșii, părtaș lor te-ai făcut; cu care dimpreună pururea te bucuri și ca un dumnezeiesc prooroc și ca un întâistătător al călugărilor, strigi: Sfânt ești, Doamne.
Balaurul cel viclean cumplit se sălbăticise asupra ta, Părinte, dar prin rugăciunile tale a pierit ca Aviron, pentru ca dumnezeiescul har duhovnicesc te umbrește în chip nevăzut pe tine, întru tot Fericite, multora dând vindecare, Grigore de Dumnezeu înțelepțite.
Slavă...
Pe Hristos ca pe Făcătorul și Domnul, de Care toate se înfricoșează și se cutremură, întru tine L-ai câștigat; pe Hristos în inima ta L-ai purtat, pe Hristos în tine l-ai avut grăitor, cu puterea lui duhurile cele necurate le-ai certat, Părinte, și toate s-au supus ție, ca unui ucenic vestit al Lui.
Și acum…, a Născătoarei:
Cămară preacurată mai presus de cuvânt a întrupării Cuvântului și casă împărătească de taină și scaun drept te numim și te mărturisim pe tine. Și bucurându-ne de nașterea ta, te mărim, Marie, Mireasa a lui Dumnezeu.
Condacul și Icosul Înainte-prăznuirii
Sedealna Sfântului Grigore, glasul al 4-lea:
Podobie: Degrab ne întâmpină...
Cu dumnezeiască strălucire fiind luminat, ai depărtat întunericul patimilor celor de suflet păgubitoare, Grigore pururea mărite și înălțându-te spre înălțimea nepătimirii cea preacurată, ai revărsat cu strălucire raze de tămăduiri, sălășluindu-te întru lumina cea neapusă a împărăției lui Hristos (de două ori).
Slavă... Și acum..., a Înainte-prăznuirii, glasul 1:
Podobie: Piatra fiind pecetluită...
Lăudați, fecioarelor, maicilor, mai înainte prăznuiți, noroade cu cântări slăviți, preoți, binecuvântați pe Preacurata Maica lui Dumnezeu, căci cu trupul mai înainte fiind încă prunca în Templu a fost adusă, ca o Biserică a lui Dumnezeu preasfântă. Pentru aceea, praznic duhovnicesc săvârșind, să o lăudăm pe dânsa, ca pe folositoarea neamului omenesc.
Cântarea a 4-a:
Irmos: Toiag din rădăcina lui Iesei...
Poruncile Aceluia ai păzit, pentru care de nimic toate le-ai socotit; luminându-te cu dragostea lui Hristos, frumusețile lumii le-ai lăsat, de gâlcevile lumii al fugit și la pustie ajungând, de la Domnul, Părinte, te-ai învățat. Limanul cel mai presus de lume ai câștigat, fericite Grigore.
Pom te-ai sădit în valea înfrânării, adăpat cu harul Duhului; iar acum roade de fapte bune și de tămăduiri, înainte pui pomenirea ta, Preacuvioase.
Slavă...
Din vârsta tinereților cu nerăutatea, cu blândețele și cu smerenia împodobindu-te, iubitor de poruncile lui Dumnezeu te-ai arătat; și mai înainte ai iubit frica Lui, care este începutul înțelepciunii.
Și acum..., a Născătoarei:
Cu sfințite glasuri pe tine frumusețea lui Iacov te lăudăm, Ceea ce ai născut lumii Lumina cea întrupată, care este din Lumina ce luminează sufletele celor ce prăznuiesc cu dragoste pomenirea sfinților Lui.
Cântarea a 5-a:
Irmos: Dumnezeu fiind păcii...
Cu lumina Treimii strălucind Preaînțelepte, gândul tău ți l-ai luminat și ai întunecat relele întărâtări ale demonilor, și căscarea gurilor fiarelor și durerile bătăilor ca pe un păianjen le-ai socotit, aprinzându-te cu duhovnicescul foc, Părinte preacuvioase, preaminunate Grigore.
Preacuvioase Părinte, înstrăinându-ți gândul de cele pământești, de cereștile bunătăți te-ai lipit, Grigorie, și de acolo ai câștigat prealuminată strălucire, cu curăția făcându-te preot luminat.
Slavă...
Dar de vindecări a multor feluri de neputințe dându-se ție, Părinte Grigorie, pe toți vindeci degrab; și asupra gândurilor celor necurate, Înțelepte, Hristos ți-a dăruit putere. Că biruind firea, Părinte, te-ai învrednicit darurilor Duhului, cel mai presus de fire.
Și acum..., a Născătoarei:
Pe Adam cel ce prin putredul nărav a căzut l-ai ridicat, Preanevinovată, născând Viața cea ipostatică din pântecele cel fecioresc cu Duhul Sfânt și la dumnezeiasca cea fără de patimă și nestricăcioasa hrană, L-ai chemat pe El, Stăpână.
Cântarea a 6-a:
Irmos: Din pântece pe Iona...
Preabunului Domn ce s-a făcut sărac pentru noi, Părinte Grigorie, dumnezeiește te-ai asemănat: umblând întru cuviință, de neagoniseală te-ai ținut, bogăția bunătăților celor veșnice ți-ai învistierit, din care a răsărit ție, prin dumnezeiescul Duh, înțelegătoare veselie.
Odraslă de înțelepciune, din început iubind frica lui Dumnezeu, ai înflorit în valea înfrânării, Preacuvioase, ca un crin bine mirositor, bine mirezmuind în inima noastră, Preamărite, cu dumnezeiasca ta viață.
Slavă...
Înstrăinatu-te-ai de moștenire și de rudenii de bunăvoie, de Dumnezeu Înțelepțite; Crucea pe umeri luând, Fericite, prin înfrânare ai viețuit, Grigore înțelepte și te-ai apropiat de Hristos, la Care te-ai și mutat.
Și acum..., a Născătoarei:
Zburdările patimilor tinereților mele alinează-le, Fecioară și cere ca milostiv și împăciuitor să fie Fiul tău și Dumnezeu acum, Curată, nouă robilor tăi; și ne păzește pe noi întregi de toate uneltirile celui potrivnic.
Condacul Sfântului Grigorie, glasul al 3-lea:
Podobie: Fecioară astăzi...
Soare luminos pe tine Biserica te cunoaște, care cu podoabele faptelor bune și cu razele tămăduirilor pe toți luminezi, al lui Hristos slujitor. Pentru aceasta prăznuim prealăudată pomenirea ta și cinstim nevoințele tale, Preafericite Părinte, înțelepte Grigore.
ICOS
Povățuitorului bisericesc și dascălului și lucrătorului de sfințenie, ca unui tăinuitor al celor negrăite, dimpreună cu un glas strigăm: cu rugăciunile tale cele către Dumnezeu, deschide-ne nouă buzele și ne învrednicește să grăim cuvintele învățăturilor tale și să lăudăm nevoințele tale. Că tu dimpreună părtaș arătându-te Treimii, ca alt soare luminezi în lume, strălucind cu minunile și cu învățăturile ca Moise, pururea învățându-te în legea Domnului; cu cuvintele și cu fapta te-ai făcut lumina lumii, rugându-te neîncetat pentru toți cei ce te fericesc pe tine, întru tot fericite Părinte înțelepte Grigore.
Cântarea a 7-a:
Irmos: Tinerii în bună...
Alergarea postului săvârșind și credința, Fericite, păzind, ca cel ce ești plin cu adevărat de înțelegere duhovnicească, de Dumnezeu Înțelepțite, cununa dreptății ai luat de la Hristos; și acum te odihnești în locașurile cele luminate, dimpreună cu drepții strălucind, Preaslăvite. Dumnezeul părinților noștri, bine ești cuvântat.
Una gândind, aceea ce te-a povățuit pe tine la viață, frumusețile lumii le-ai trecut, pentru aceasta moștenirea cea mai presus de lume ai câștigat, pentru care luminează sufletele celor ce te laudă pe tine Grigore, învrednicindu-i nespusei luminări și înălțări, strigând: Dumnezeul părinților noștri, bine ești cuvântat.
Slavă...
Împovărați fiind de păcate și gârbovi de patimi, la tine, Părinte, alergăm, pentru amândouă căutând mântuire. Ci ca un Părinte ales, Stăpânului Hristos roagă-te să ne ridice din prăpastiile cele păgubitoare de suflet, ca să cântăm cu mulțumire: Dumnezeul părinților noștri, bine ești cuvântat.
Și acum..., a Născătoarei:
Curata de Dumnezeu Născătoare, rănile sufletului meu, smintelile și căderile în păcate curățește-le, prefăcându-le spre Izvoarele cele din coapsele nașterii tale și spre repejunile cele ce curg dintr-însele, căci către tine strigăm și la tine alergăm și pe tine te chemăm cea plină de har.
Cântarea a 8-a:
Irmos: Cuptorul cel răcorit...
Întru mutarea către Hristos, Părinte, iubirea cea multă s-a supus ție, ca de demult lui Moise, văzătorului de Dumnezeu. Căruia prin bunătăți asemenea făcându-te, ai despărțit marea patimilor și neoprit ai trecut la pământul făgăduinței, biruind pe cei potrivnici și cântând: Toate lucrurile Domnului pe Domnul lăudați-L, și-L preaînălțați întru toți vecii.
Vestea graiurilor tale celor izvorâtoare de miere, Preafericite, în tot pământul a ieșit și razele tale și lumina minunilor și dumnezeieștile arătări ale lucrurilor, la marginile lumii, au strălucit.
Binecuvântăm pe Tatăl...
Racla moaștelor tale, izvor de vindecări s-a arătat, izvorând mir binemirositor, cu care te rog spală inima mea, bună mireasmă lui Hristos arătându-mă pe mine; mintea mea o veselește, ca să laud pomenirea ta cea purtătoare de lumină și să cânt: Toate lucrurile Domnului pe Domnul lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.
Și acum..., a Născătoarei:
Cel ce peste toate este desăvârșit și cu firea și cu ființa nepipăit mie pipăit s-a arătat, din tine, Cea neispitită de nuntă, cu trup înfășurat. Pe Care cu de-adinsul roagă-L să-mi ușureze sarcina fărădelegilor mele și să mântuiască pe cei ce te laudă pe tine. Preoți, binecuvântați, popoare, preaînălțați pe Hristos în veci.
Cântarea a 9-a:
Irmos: Taină străină...
Graiurile dumnezeieștilor tale vestiri și învățăturile dumnezeiescului har, ca un fulger grabnic, au înconjurat tot pământul, căci Treimii într-o unime și unimii în Treime a ne închina ne-ai învățat pe noi, Grigore, propovăduind.
Sfințitu-te-a Domnul din pântece, Fericite, și către Dânsul ai îndreptat călătoriile tale. Drept aceea te-ai numărat cu preacuvioșii cei ce dumnezeiește au viețuit, cu care dimpreună te îndulcești de dumnezeiasca slavă, Prealăudate.
Slavă...
Asemenea îngerilor viețuind pe pământ, având întru pomenire pe Hristos Cel ce s-a răstignit pentru noi pe Cruce, viața răstignită ai avut și sfârșit fericit ai luat și împreună părtaș dumnezeieștii Lui slave te-ai făcut. Ci ca cel ce dimpreună cu îngerii stai înaintea lui, roagă-L pentru cei ce cu dragoste laudă pomenirea ta.
Și acum..., a Născătoarei:
Pe Emanuil Stăpânul a toată făptura L-ai născut fără stricăciune, rămânând fecioară, și după naștere Maică Fecioară; pe Acela neîncetat roagă-L, de ispitele vrăjmașului, să mântuiască pe cei ce scapă sub acoperământul tău.
Luminânda Sfântului:
Podobie: Privind ucenicii...
Trupul ți-ai supus minții tale și l-ai chivernisit, de Dumnezeu înțelepțite, cu mare înțelepciune. De unde și înalt făcându-te, răsplătire al luat în ceruri cu îngerii, a lăuda pe Mântuitorul tuturor (de două ori ).
Slavă... Și acum..., a Înainte-prăznuirii:
Pe ceea ce este Biserica a înțelepciunii lui Dumnezeu și scaun mai înalt decât heruvimii, Preacurata de Dumnezeu Născătoarea, bine o împodobește Zaharia, ca să o primească pe dânsa ușile Templului în Sfânta Sfintelor, și cu noi cântă cele dinaintea-prăznuirii Fecioarei, din care Hristos Domnul întrupându-se, lumea mântuiește.
LA LAUDE
Stihirile pe 6: ale Înainte-prăznuirii 3, și ale sfântului 3.
Stihirile Înainte-prăznuirii, glasul 1:
Podobie: Ceea ce ești bucuria...
Veniți credincioșii adunându-ne, cu cântări să cinstim, pe ceea ce s-a născut în chip minunat din maica stearpă, pe Mireasa lui Dumnezeu, Maica Făcătorului; și cu fecioare și cu făclii să o întâmpinăm pe ea, intrând în Templu în cele Sfinte.
Ca niște flori de multe feluri adunând din grădinile cele înțelegătoare ale cuvintelor celor duhovnicești, cununi de laude cu bucurie să împletim Fecioarei și dar înaintea-prăznuirii aceleia, după vrednicie să le aducem.
Să se împodobească ușile Templului Domnului și să se deschidă și pe ceea ce este casă a slavei și singură mai înaltă decât cerurile, mai presus de minte, să o primească bucurându-se și pe Hristos Mântuitorul să-L laude.
Alte stihiri, ale sfântului, glasul al 4-lea:
Ca un soare prealuminat răsărind, Preacuvioase, întru tot sfântă pomenirea ta, raze strălucesc lucrarea faptelor tale celor bune, Preafericite Grigore, luminând simțirile credincioșilor cu lumina minunilor tale. Pentru aceasta dar, prăznuind cu bucurie, lăudăm și cu credință fericim, întru tot cinstită pomenirea ta.
Ca un înger viețuind pe pământ, Mărite, prin înfrânare topindu-ți trupul tău cu privegherea și aducerea aminte de moarte, cu osârdie învățându-te, dumnezeiești fapte ai crescut, Părinte, și cu mari suișuri la vârful cel dorit, la însuși Hristos, cu adevărat prin acestea te-ai apropiat.
Patimile trupești prin înfrânare și prin neîncetată rugăciune le-ai omorât, și pe șarpele cel amăgitor cu curgerile lacrimilor tale le-ai înecat, Părinte. Și lui Dumnezeu L-ai făcut bineplăcut mai mult decât cei mulți, preaminunate Grigorie. Pentru aceasta cu dumnezeiești daruri te-a împodobit pe tine Iisus, Iubitorul de oameni și Mântuitorul sufletelor noastre.
Slavă..., glasul al 8-lea:
Mulțimile călugărilor pe tine îndreptătorul te cinstim, Grigore, Părintele nostru. Că prin tine pe cărarea cea dreaptă cu adevărat a umbla am cunoscut. Fericit ești că lui Hristos ai slujit și ai biruit puterea vrăjmașului, cel ce ești cu îngerii împreună-vorbitor, cu drepții și cu cuvioșii împreună-locuitor, cu care roagă-te Domnului, să miluiască sufletele noastre.
Și acum..., a Născătoarei, asemenea:
După ce te-ai născut tu, dumnezeiască Mireasă Stăpână, ai venit în Templul Domnului, ca să te hrănești în Sfânta Sfintelor, ca o sfințită. Atunci și Gavriil a fost trimis la tine, Cea cu totul fără prihană, hrană ție aducându-ți. Cele cerești toate s-au minunat, văzând pe Duhul Sfânt întru tine sălășluindu-se. Pentru aceasta, nespurcată, neîntinată, Ceea ce ești în cer și pe pământ slăvită, Maica lui Dumnezeu, mântuiește neamul nostru cu rugăciunile tale.
Doxologia cea mare. Ecteniile și otpustul.
LA LITURGHIE
Fericirile din Canonul Înainte-prăznuirii, Cântarea a 3-a pe 4, și din Canonul sfântului, Cântarea a 6-a pe 4.
Prochimen.
Apostolul din Cartea către Galateni:
Fraților roada Duhului...
Aliluia
Evanghelia de la Matei:
Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Toate-Mi sunt date Mie de la Tatăl...
CHINONICUL: Întru pomenire veșnică va fi dreptul; de auzul rău nu se va teme.
