Utrenia Sfinţilor Cuvioşi Daniil şi Misail de la Mănăstirea Turnu

5 Octombrie
 

La Dumnezeu este Domnul..., Troparul Cuvioșilor (de două ori),

Troparul Sfinţilor

Glasul 1, podobie: Piatra fiind pecetluită...

Dascăli ai rugăciunii neîncetate și ai luptelor duhovnicești v-ați arătat, Cuvi­oşilor Daniil şi Misail, că de iubirea Mântuitorului Hristos nedespărţiţi fiind, cu apostolească râvnă Preasfintei Treimi aţi slujit cu osârdie, în peşteri nevoindu-vă. Pentru aceasta  cerem cu smerenie: Rugaţi-vă, să se mântuiască sufletele noastre!

Slavă..., Și acum..., al Născătoarei – al Învierii, același glas (a se vedea la Vecernia mică).

După întâia Catismă se cântă

Sedelnele, glasul al 3-lea

Podobie: De fru­mu­se­ţea...

Dumnezeiesc păstor ai fost sihaștrilor, Părinte Daniil, duhovnic iscusit, și ucenicilor ai dat înțeleptele tale sfaturi. Drept aceea, roagă-te împreună cu Misail, al tău vrednic ucenic, pentru cei ce vă laudă, cinstesc al vostru praznic și cântă: Bucură-te, doime de sihaștri!

Slavă..., Și acum...,

Însăși Podobia: De frumusețea fecioriei tale...

După a doua Catismă se cântă

Sedelnele, glasul al 4-lea,

Podobie: Spăimân­ta­tu-s-a Iosif...

Cine nu va lăuda culmile de sfințenie pe care voi v-ați înălțat, prealuminaților Părinți? Că dorul vostru de ceruri nestins a rămas și în toată viața  ați slujit lui Hristos întru smerenie, răbdare și nevoință. Pentru aceasta acum cu Sfinții bucurându-vă în cereștile locașuri, rugați-vă pururea cu îndrăzneală să fim și noi împlinitori poruncilor Domnului.

Slavă..., Și acum...,

Însăși Podobia: Spăimântatu-s-a Iosif...

Polieleu și Mărimurile:

Mărimu-vă pe voi, iubitorilor de Dumnezeu, pustnici, Daniil şi Misail, povăţuitori ai călugărilor şi împreună vorbitorilor cu Îngerii.

Veniţi, toţi credincioşii, să lăudăm pe Cuvioşii Daniil şi Misail, zicând: pe lauda monahilor.

Stihuri:

1. Doamne iubit-am bunăcuviinţa casei Tale şi locul sălăşluirii slavei Tale.

2. Aşteptând am aşteptat pe Domnul, că a căutat spre mine şi a auzit rugăciunea mea.

3. Pentru cuvintele buzelor Tale eu am păzit căi aspre.

4. Schimbat-ai plângerea mea întru bucurie, rupt-ai sacul meu şi m-ai încins cu veselie.

5. Fericiţi cei ce locuiesc în casa Ta, în vecii vecilor te vor lăuda.

6. Cine se va sui în muntele Domnului, sau cine va sta în locul cel sfânt al Lui?

După Polieleu,

Sedelnele, glasul al 8-lea,

Podobie: Pe Înţelepciunea...

A Treimii icoană purtând în sufletele lor Cuvioşii Daniil şi Misail, pe muntele Coziei s-au închinat în duh şi în adevăr, pogorârea Cuvântului au înţeles cu făptuirea. Pentru aceasta, roua sfinţită a Duhului Celui de viaţă făcător o au primit. Izvoarele harului revărsaţi cu dragoste peste dreptslăvitorii creştini, cei ce vă cinstesc cu cântări şi măresc cu laude pomenirea voastră.

Slavă..., Și acum...,

Însăși Podobia: Pe Înțelepciunea și Cuvântul...

Antifonul întâi al glasului al 4-lea

Prochimen, glasul al 4-lea:

Cinstită este înaintea Domnului moartea Cuviosului Său.

Stih: Ce vom răsplăti Domnului pentru toate câte ne-a dat nouă?

Evanghelia de la Marcu (8: 34-38; 9:1)

(vezi în Duminica a treia a Postului Mare, la Liturghie):

Zis-a Domnul: Cel ce voiește să vină după Mine să se lepede de sine...

După psalmul 50,

Slavă…, glasul al 2-lea:

Pentru rugăciunile Cuvioşilor Tăi Daniil şi Misail, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Şi acum…,

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta…

Stihira, glasul al 6-lea:

Cuvioșilor Părinți Daniil și Misail, în tot pământul românesc a ieșit vestirea faptelor voastre. Pentru aceasta în ceruri ați aflat plata ostenelilor voastre. Taberele demonilor le-ați pierdut, cetele îngerești ați ajuns, a căror viață fără prihană ați urmat. Îndrăznire având către Hristos Dumnezeu, cereți pace pentru sufletele noastre.

CANOANELE

Punem Canonul Născătoarei de Dumnezeu (al Paraclisului sau din Bogorodicină), cu Irmosul, pe 6, și al Cuvioșilor pe 8.

Canonul Cuvioşilor

Cântarea întâi

Irmos: Apa trecându-o ca pe uscat…

Stih: Sfinţilor Cuvioşi Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi!

Cu iscusinţă te-ai suit la cer, Cuvioase Părinte Daniil, şi zidire nouă te-ai făcut spre călăuzirea şi luminarea celor ce aleargă la mijlocirea ta.

Ca dintr-o făclie luminoasă darul isihiei dumnezeieşti s-a răspândit din fiinţa ta cuvioase părinte şi în toată Biserica s-a răspândit mireasma sfinţeniei tale.

Ca la un izvor de apă vie veneau spre tine, Cuvioase Părinte Daniil, toţi pustnicii din Muntele Cozia, ca să primească înţelepciunea şi darurile Duhului ce izvorau din viaţa şi faptele tale.

Al Născătoarei:

De boli, de dureri şi de întristări, Stăpâne Hristoase, Te rugăm să ne izbăveşti pentru mijlocirea Maicii Tale şi a Sfinților Tăi Cuvioși.

Catavasiile Praznicului

Cântarea a III-a

Irmos: Doamne, Cel ce ai făcut…“

Fericiţi sunteţi, voi, sfinţilor cuvioşi Daniil şi Misail, că mai presus de toate cele pământeşti pe Dumnezeu L-aţi iubit şi aţi lucrat mântuirea sufletelor voastre, povăţuiţi-ne şi pe noi pe cale Împărăţiei cerurilor aşa cum aţi îndrumat pe sihaştrii din Munţii Coziei.

Spre folosul duhovnicesc al călugărilor şi credincioşilor, ca nişte iubitori de linişte şi de viaţă pusnicească, aţi dăltuit cu multă trudă lăcaşe pustniceşti unde florile pustiei să crească sub ocrotirea şi îndrumarea voastră.

Pentru sihaştrii din muntele Cozia v-aţi pus sufletul chezaş înaintea lui Dumnezeu, Sfinţilor, pătimind dureri lăuntrice ca să-i naşteţi în Hristos căci pe toţi deopotrivă îi păzeaţi întru dragostea Lui.

Al Născătoarei:

De primejdii cumplite şi de nevoi apărați-ne, Sfinților Cuvioși, pe cei ce vă cinstesc şi cu evlavie sărută icoana voastră și sfintele moaște, că voi pentru noi vă rugați cu Maica lui Dumnezeu.

Sedelnele, glasul al 8-lea,

Podobie: Porunca cea cu taină

Înaintea Împăratului a toate aţi umblat în viaţa voastră, Sfinților, şi acum cu sufletul Îi staţi înainte, Cuvioşilor Daniil şi Misail, îndreptători ai cetelor călugăreşti prin lucrare şi prin cuvânt. Drept aceea, rugaţi-vă Domnului să dobândim milă în ziua judecăţii.

Slavă… Şi acum…,

Însăşi podobia:

Porunca cea cu taină luându-o întru cunoştinţă cel fără de trup în casa lui Iosif, degrab a stat înainte, zicând celei ce nu ştia de nuntă: Cel ce a plecat cu pogorârea cerurile încape fără schimbare tot întru tine, pe Care şi văzându-l în pântecele tău luând chip de rob, mă spăimântez a striga ţie: Bucură-te, mireasă pururea Fecioară!

Cântarea a IV-a

Irmos:Auzit-am, Doamne, taina…“

Îngerescul chip primindu-l în Mânăstirea Cozia, după care dorind după rugăciunea neîncetată în peşteri v-aţi retras ca să staţi în lumina iubirii Mântuitorului Hristos. Că aici aţi zidit Mănăstirea Turnului prin privegherea născătoare de trezvie, Sfinţilor Părinţi, Daniil şi Misail.

Flămânzind şi însetând după cele cereşti v-aţi hrănit neîncetat din adâncul tainei lui Dumnezeu. Şi aţi biruit cu postirea poftele de suflet pierzătoare. Iar acum vă desfătaţi, Sfinţilor pustnici, de lumina cea neapropiată a Împărăţiei lui Dumnezeu.

Prin nevoinţe mai presus de fire aţi tăiat cu sabia Duhului pornirile trupului păcatului şi aţi primit înfierea cea de sus, nedespărţiţi făcându-vă de iubirea Mântuitorului Hristos întru cele cereşti.

Al Născătoarei:

Visterie a harului cunoaștem toți moaștele voastre, Cuvioși Părinți Daniil și Misail, cei ce de-a pururea pentru noi vă rugați cu Fecioara, Maică a lui Dumnezeu.

Cântarea a V-a

Irmos: Luminează-ne pe noi…“

Ca nişte miei de junghiere pe jertfelnicul de închinare al pustniciei în munte v-aţi arătat, Cuvioşilor Daniil şi Misail, Mănăstirea Turnu pe piatra Hristos zidindu-o.

Dumnezeiescul dar şi prefacerea duhovnicească le-aţi primit prin vieţuirea voastră pustnicească, chip al iubiri părinteştii pe voi cunoscându-vă.

Mărturisire dumnezeiască a numelui Mântuitorului Iisus Hristos şi închinare neclintită în Duh şi în adevăr ucenici v-aţi arătat Sfinţilor Părinţi, Daniil şi Misail.

Al Născătoarei:

Noi, cei luminaţi prin pilda vieții voastre, Cuvioșilor Părinți, vă rugăm să ne păziți de ispitele celui viclean, ocrotindu-ne împreună cu Fecioara, Maica Domnului.

Cântarea a VI-a

Irmos:Curăţeşte-mă, Mântuitorule…“

În lumina Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos aţi umblat, Cuvioşilor, Daniil şi Misail, iar în inimă iubirea şi dorul de Dumnezeu agonisind, îmbrăcăminte de har aţi primit în dar.

Cu înfrânarea aţi uscat odrăslirile patimilor pământeşti şi înfierea cea de sus aţi primit prin suflarea Duhului, că nedespărţiţi v-aţi făcut de iubirea Mântuitorului Hristos.

În chiliile săpate în stâncă s-au nevoit Cuvioşii isihaşti, Daniil şi Misail, şi pietre vii ale Bisericii pe ei s-au făcut, pentru viaţa veşnică.

Al Născătoarei:

De supărări, de nevoi, de prigoniri şi de pagube păzeşte pe robii tăi, Maica lui Dumnezeu, că pe tine te avem toţi folositoare şi liman cu bună linişte.

Condacul, glasul al 8-lea

Pe apărătorii credinţei şi fericiţii călăuzitori ai călugărilor şi credincioşilor, pe sfeşnicele luminii dumnezeieşti şi rugătorii neîncetați ai Duhului să-i lăudăm, pe Daniil şi Misail, următorii Domnului, în cântări preamărindu-i și zicând: Rugaţi-vă să se mântuiască sufletele noastre!

Icos

Graiul omenesc cum va putea să cuprindă cereasca lucrare, sau limba de lut cum va izbuti să aducă laudă vrednică celor ce s-au făcut îngeri în trup, Cuvioşii Daniil şi Misail, cei ce poartă numele prorocilor? Dar, chemând în ajutor mijlocirea acestor părinţi și învăţători iscusiţi ai vieții duhovnicești, cunoaștem puterea tainicei lucrări a rugăciunii lor neîncetate și, cu bucurie, glăsuim acestor purtători de Duh Sfânt învăţători de obşte: Rugaţi-vă să se mântuiască sufletele noastre!

Sinaxar

Întru această lună, octombrie, în ziua a 5- a, pomenirea Sfinţilor Cuvioşi Părinţi Daniil şi Misail de la Mănăstirea Turnu

În decursul veacurilor creştine, numeroşi sihaştri s-au nevoit pe Muntele Coziei. Aceşti plăcuţi ai lui Dumnezeu au mers departe de lume, în sihăstria munţilor, întocmai marilor nevoitori ai Bisericii, devenind călugări desăvârşiţi, iubitori de nevoinţă şi de viaţă pustnicească. Ei se pregătiseră din vreme în post şi rugăciune, în ascultare şi citirea dumnezeieștilor Scripturi, ajungând să cunoască Psaltirea pe de rost. Alţii se rugau cu Rugăciunea lui Iisus în desăvârşită linişte şi ascultare, nevoindu-se singuri ani îndelungaţi. La început şi-au construit bordeie, iar apoi şi-au săpat chilii în stânca muntelui, unde au trăit în post şi rugăciuni neîncetate, răbdând frigul, suferinţele şi ispitele de tot felul de la viclenii diavoli. Sfinţenia vieţii lor s-a făcut cunoscută multor călugări şi creştini, devenind adevărate pilde de rugăciune, nevoinţă şi vieţuire în Mântuitorul Hristos.

Sfinții Cuvioși pustnici Daniil și Misail s-au născut în a doua jumătate a veacului al XVI-lea în părțile Olteniei. Amândoi, încă din tinereţile lor, erau iubitori de nevoințe pentru Dumnezeu şi doritori de viaţă sfântă, având o fierbinte dragoste către Mântuitorul Iisus Hristos şi către Preacurata Sa Maică. Drept aceea, ascultând de porunca cea sfântă a Domnului: Cel ce voieşte să vină după Mine să se lepede de sine să-şi ia crucea sa şi să urmeze Mie, au lăsat casă, părinţi, fraţi, rude şi prieteni, şi au intrat în Mănăstirea Cozia ca frați, viețuind în ascultare şi smerenie, urmând pe Fiul lui Dumnezeu, Cel ce s-a făcut ascultător Tatălui pentru noi, până la moartea pe cruce. Ei au deprins taina nevoinţelor, dobândind darul rugăciunii şi al iubirii de Dumnezeu. Deci, parcurgând după rânduială, toate încercările duhovniceşti, s-au supus poruncilor stareţului lor şi ale fraţilor, fiind exemple vii de nevoinţă întru toate. Nu mult după ce au intrat în mânăstire, pentru multele lor osteneli şi pentru râvna lor după Dumnezeu, s-au făcut vrednici de mult dorita schimă a călugăriei, primind tunderea de la egumenul lor. Cuviosul Daniil, fiind cunoscător al Sfintelor Scripturi și al învățăturilor Sfinților Părinți, dar având și viață vrednică și iscusință în viaţa călugărească, a fost învrednicit de harul preoţiei. Deci, ajuns ca făclia în sfeşnic, prin viaţă smerită şi curată, s-a făcut repede cunoscut de părinţii din mânăstire, care și l-au ales duhovnic şi povăţuitor pe calea mântuirii. Printre cei care se mărturiseau la cuviosul Daniil a fost şi vrednicul de pomenire, fericitul Misail, care i-a devenit şi ucenic duhovnicesc. Primind ascultarea de duhovnic, Sfântul Daniil a început şi mai cu osârdie a se nevoi, mergând din putere în putere şi sporind întru faptele cele bune, chip şi pildă făcându-se tuturor. După o vreme, dorind împlinire duhovnicească şi arzând de dragostea cea dumnezeiască, au hotărât să părăsească viaţa de obşte şi să meargă în pustnicie. Primind binecuvântare de la starețul lor, au mers dincolo de Turnul lui Traian, în ţinuturile Muntelui Cozia, unde şi-au săpat chilii în stânca muntelui lângă izvoarele de apă ale pădurii liniştite. Multe au fost ispitele Cuvioşilor, însă niciuna n-a biruit setea lor de rugăciune, de linişte şi de osteneliSub acoperământul Maicii Domnului, în jurul Cuvioșilor s-a adunat o mică obşte de fraţi nevoitori întru rugăciunea neîncetată, în privegheri, post şi în citirea cărţilor folositoare de suflet. De aceea, fericiţii Daniil şi Misail au ridicat o biserică de lemn pentru trebuinţele lor, în cinstea Intrării în biserică a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Cuviosul Daniil era duhovnic al tuturor pustnicilor din împrejurimi, la el spovedindu-se, după tradiție, și Sfinții sihaștri Neofit și Meletie. Aceștia coborau din când în când, mai cu seamă în duminici și sărbători, pentru a se spovedi și pentru a se împărtăși la Sfânta Liturghie săvârșită în acest schit, care, aflându-se în apropierea vechiului turn roman, s-a numit Schitul Turnu.

Spre sfârşitul vieţii, Cuviosul Daniil, a dat părinţilor care se nevoiau acolo rânduieli de viaţă pustnicească, apoi, cunoscându-şi mai înainte sfârşitul, le-a pus povățuitor în locul lui pe ucenicul său, Cuviosul Misail. Amândoi fericiţii, Daniil şi Misail, după trecerea la cele veșnice, în prima jumătate a veacului al XVII-lea, au fost îngropaţi lângă altarul bisericuţei lor. Când, în anul 1676, mitropolitul Varlaam al Țării Românești a construit la schit o nouă biserică, de piatră, a așezat sfintele moaşte ale Cuvioșilor Daniil și Misail la temelia altarului bisericii celei noi.

Astfel, Cuvioşii Daniil şi Misail, avva şi ucenicul, s-au arătat vase alese ale Duhului Sfânt, înscriindu-se în rândul Sfinților Cuvioşi sihaştri români, ca purtători de daruri duhovniceşti şi luminători prin vieţuirea sfântă.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Cântarea a VII-a

Irmos: Tinerii cei ce au mers…“

În muntele vederii de Dumnezeu aţi fost purtaţi de duhul smereniei şi al iubirii de Dumnezeu şi de oameni, aprinşi fiind în inimi de focul ceresc al isihiei.

Luceferi ai Bisericii Olteniei v-aţi arătat şi umbrele înşelării diavoleşti aţi risipit, urcându-vă la ceruri cu sufletele, Cuvioşilor, Daniil şi Misail.

Pe florile pustiei să-i lăudăm, pe cei ce s-au hrănit cu smerenia şi plini s-au arătat de sfântul har al rugăciunii şi evlaviei. Pe aceştia să-i cinstim cu laude în Biserica Domnului.

Al Născătoarei:

Pe ai Tăi robi, Stăpâne, de primejdii îi scapă ca un Păstor preablând, primind  şi mijlocirea Curatei Maicii Tale şi solirile Sfinților sihaștri Daniil și Misail, duhovnicești părinți.

Cântarea a VIII-a

Irmos:Pe Împăratul ceresc…“

Mărirea pământească lepădându-o din inimă, adâncul smereniei în voi a încăput, Părinţi ai pustiei, binecuvântându-L pe Domnul în veci.

De râvna Bisericii Mântuitorului Hristos fiind mistuiţi, Sfinţilor Cuvioşi Daniil şi Misail, cu Sfintele Taine dumnezeieşte v-aţi împărtăşit, binecuvântându-L pe Domnul totdeauna.

În crăpăturile stâncilor sihăstreşti s-au sfinţit, Sfinţii Daniil şi Misail iar după mutarea lor la cele de sus cinstitele lor moaştete izvorăsc vindecări la toată făptura cuprinsă de durere.

Al Născătoarei:

Noi te cunoaştem de Dumnezeu Născătoare şi Fecioară totodată, Marie, pe Hristos, al tău Fiu, de-a pururea slăvindu-L.

Cântarea a IX-a

Irmos: Cu adevărat, Născătoare…“

În lume, de aici chipul vieţii celei de veci vi s-a arătat în duh, că nu numai prin viaţă curată ci şi prin moarte aţi preaslăvit pe Hristos Domnul, în trupurile şi în sufletele voastre, mărturisind Învierea Lui.

Necontenită slujire aţi avut şi spre ascultarea călugărească şi spre bucuria cerească v-aţi nevoit. Şi în cele de dincolo v-aţi arătat pustnici iscusiţi în cele dumnezeieşti, în Împărăţia Domnului sălăşluindu-vă Cuvioşilor.

Cu neclintită blândeţe şi îndelungă răbdare s-au dovedit în încercări Cuvioşii sihaştrii, Daniil şi Misail, până la hotarul veşniciei Crucea au purtat-o cu dragoste, ridicându-se din mormântul păcatului şi din groapa stricăciunii.

Al Născătoarei:

Cu blânda Ta privire, Stăpâne, cercetează poporul Tău şi-l păzeşte de orice rău, prin rugăciunile celei ce Te-a născut cu trup.

LUMINÂNDA, glas 3,

Podobie: Cu duhul în biserică...

Întru lumina lui Hristos v-ați îmbrăcat, în munte nevoindu-vă şi, precum oarecând pe Tabor, de lumina dumnezeiască v-ați bucurat, Cuvioșilor Părinți Daniil și Misail, dorita îndumnezeire dobândind și îndrăznire câștigând a vă ruga pentru noi către Preasfânta Treime.

Slavă..., Și acum...,

a Născătoarei, asemenea:

Tu te-ai făcut locaș sfințit, Preacurată Fecioară, primind în pântecele tău pe Dumnezeu-Cuvântul, prin adumbrirea Duhului și vrerea Părintelui. Pentru aceasta, Preasfântă Maică a lui Dumnezeu, fă-ne vrednici și pe noi a fi locașuri Treimii.

La Laude

Glas 4 Cel ce ai fost chemat…”

Cu postiri îndelungate v-aţi nevoit şi cu osârdie aţi alergat spre cele de sus, Sfinţilor Daniil şi Misail, urmând părinţilor celor de demult, având ochii sufletului aţintiţi spre Pomul Vieţii şi spre Împărăţia cerurilor. Şi pătrunzându-vă de dragostea de Dumnezeu, cerul în peşterile voastre l-aţi pogorât cu smerenia, Sfinţilor pustnici. Pentru aceasta, prin rugăciunile voastre şi noi primim ajutor, şi luminare de sus luăm, iubitorilor de Dumnezeu.

Ca nişte părinţii smeriţi plini de dragoste dumnezeiască, Maicii Domnului i-aţi urmat în smerenie. Şi ca îngeri ai Domnului cu harul preoţiei v-aţi învrednicit. Şi cu cinste în sihăstrie vieţuind, floarea smereniei şi a pocăinţei aţi crescut. Pentru aceasta împreună cu ucenicii voştri şi noi ne cucerim de povăţuirile şi rugăciunile voastre duhovniceşti, înfierea cea de sus aflând în sihăstria Turnului.

Pentru fiii duhovniceşti, Cuvioşilor pustnici, Daniil şi Misail, vă puneaţi şi sufletul şi trupul, multe ispite diavoleşti răbdând până în sfârşit, ca să-i naşteţi întru Hristos. Căci pe toţi îi iubeaţi la fel, isihaştilor, şi în focul iubirii și al credinței îi îndemnaţi să fie stăruitori, de Dumnezeu iubitorilor!

Slavă…, glas 8:

Mulțimile călugărilor pe voi, îndreptătorii, vă cinstim, Sfinților Părinți Neofit şi Meletie, că prin voi pe cărarea cea dreaptă cu adevărat a umbla am cunoscut. Fericiți sunteți că lui Hristos ați slujit și puterea vrăjmașului ați biruit-o, cei ce sunteți cu Îngerii împreună-vorbitori, cu Drepții și Cuvioșii împreună-locuitori, cu aceștia rugați-vă Domnului să mântuiască sufletele noastre.

Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:

Stăpână, primeşte rugăciunile robilor tăi şi ne izbăveşte pe noi de toată nevoia şi necazul.

Doxologia mare, Troparele, ecteniile şi otpustul.

LA LITURGHIE

Fericirile din Canonul Sfinților, pe 8: Cântarea a III-a pe 4 şi cântarea a VI-a pe 4. Apostolul din Epistola către Evrei (13: 7-16). Evanghelia de la Matei (10: 37-42; 11:1, vezi la Tunderea în monahism): Zis-a Domnul: Cel ce iubeşte pe tată sau pe mamă mai mult decât pe Mine…