Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Nicon

26 Noiembrie

Troparul Sfântului Cuvios Nicon, glasul al 3-lea:

Se bucură Lacedemonia având sfânta raclă a moaştelor tale, care izvorăşte izvoare de tămăduiri şi mântuieşte din nevoi pe toţi cei ce aleargă la tine cu credinţă, Părinte Nicon, Cuvioase. Pe Hristos Dumnezeu roagă-L să ne dăruiască nouă mare milă.

 

Cântarea 1, glasul al 8-lea. Irmos: Pe Faraon cel ce se purta...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiindu-ţi cuprins sufletul de dragostea Patriei Cereşti şi poftind frumuseţile cele de acolo şi mărirea cea stătătoare, te-ai îndepărtat pe sine de patria cea de pe pământ şi de părinţi, Sfinte Nicon, pururea pomenite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Mutându-te din loc în loc, ai fugit de lucrurile cele trecătoare, lepădând avuţia cea lumească, cu mutările de loc, nesuferind, fericite, pe nici unul din cei trupeşti să-ţi ocărască bunul neam al sufletului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Preamărite s-au grăit în neamurile neamurilor pentru tine, Ceea ce ai încăput în pântece pe Dumnezeu Cuvântul şi rămânând Curată, Născătoare de Dumnezeu, Marie; pentru aceea toţi te cinstim pe tine, care după Dumnezeu ne eşti nouă Ocrotitoare.

 

Cântarea a 3-a. Irmos: Doamne, Cel Ce ai făcut...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Alergând de la Răsărit la Apus, pe toţi i-ai aprins cu propovăduirea pocăinţei. Pentru aceasta ai aflat numire pe potriva ta, arătându-te purtător de numele pocăinţei, cuvioase.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Punând în sufletul tău, părinte, râvna Mergătorului înainte, propovăduiai mai înainte arătarea lui Hristos cea de a doua în lume şi ziceai: faceţi din inimă roade vrednice de pocăinţă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Bucură-te, Ceea ce Singură ai născut pe Domnul a toată lumea! Bucură-te, Ceea ce ai cauzat viaţa oamenilor! Bucură-te, Munte Umbros şi Netăiat! Bucură-te, Ceea ce eşti fără prihană, Sprijinul credincioşilor!

Irmosul:

Doamne, Cel Ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta, că Tu eşti Marginea doririlor şi credincioşilor Întărire, Unule, Iubitorule de oameni.

 

Cântarea a 4-a. Irmos: Auzit-am, Doamne...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dorind de cunoştinţă cea adevărată, fericite, fapta ţi-ai făcut treaptă de suiş către socotinţă, lepădându-te de bârfele păgânilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Curăţindu-ţi-se mai înainte ochii inimii cu fapte Dumnezeieşti, vesteai mai înainte cele viitoare, având cuget văzător.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Dăruieşte-ne nouă iertare greşelilor, ca Cel Ce eşti fără de păcat şi împacă lumea Ta, Dumnezeule, pentru rugăciunile Celei ce Te-a născut pe Tine.

 

Cântarea a 5-a. Irmos: Mânecând, strigăm...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe cel ce era la tine neruşinat, care era lovit cu rană de Dumnezeu trimisă, l-ai însănătoşit cu rugăciunile tale şi l-ai făcut a te cinsti pe tine.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Casă prealăudată ai ridicat Mântuitorului, făcându-te tu mai întâi casă vie şi însufleţită, sfinte.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Viaţă ne-ai odrăslit nouă, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, pe Ziditorul şi Domnul, Care înviază toate.

 

Cântarea a 6-a. Irmos: Curăţeşte-mă, Mântuitorule...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dumnezeul Cel Ce S-a preaslăvit întru mădularele tale te-a slăvit pe tine, cu minunate minuni. Pentru aceea ţi-ai şi împlinit lipsa vieţii pe stâlp, ca să vorbească cu tine în Casa cea Dumnezeiască.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca pe alt Moise te-a cunoscut pe tine Lacedemonia, îngreunând Egiptul patimilor cu bătăile Dumnezeieştilor tale învăţături ale pocăinţei, scoţând-o din răutate.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Mântuitu-ne-am de cumplite greşeli cu rugăciunile tale, Născătoare de Dumnezeu şi luăm Dumnezeiasca Strălucire a Fiului şi Dumnezeului tău, Cel Ce S-a Întrupat negrăit din tine cea fără prihană.

Irmosul:

Curăţeşte-mă, Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele şi mă ridică din adâncul răutăţilor, rogu-mă. Căci către Tine am strigat şi mă auzi, Dumnezeul mântuirii mele.

 

CONDAC, glasul al 6-lea. Podobie: Plinind rânduiala...

Vieţii îngereşti urmând, cele frumoase ale lumii ca nişte gunoaie le-ai socotit, cărarea pocăinţei arătându-ne nouă, de Dumnezeu purtătorule Părinte Nicon, Cuvioase. Pentru aceasta pe tine te cinstim, săvârşind acum pomenirea ta. Că eşti cu adevărat izvorul tămăduirilor.

 

Cântarea a 7-a. Irmos: Din Iudeea venind tinerii...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Suindu-te părinte pe cele patru virtuţi ca într-o căruţă, ai alergat la înălţime ca alt Sfânt Ilie, cântând Mântuitorului tău: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca un râvnitor ţi-ai lăsat, părinte, haina celor ce te iubesc. Întru care necăjindu-ţi şi îngreunându-ţi trupul, îţi odihneai sufletul, strigând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel Ce eşti Înţelepciunea Cea Ipostatică a Celui Preaînalt, umple de înţelepciune şi de Putere Dumnezeiască, prin mijlocirea Născătoarei de Dumnezeu, pe toţi cei ce cu credinţă cântă Ţie: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

 

Cântarea a 8-a. Irmos: De şapte ori cuptorul...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Îmbrăcămintea sufletului cea curată şi nespurcată, trupul tău cel răbdător şi fără patimă, avându-l Lacedemonia ca o comoară Dumnezeiască, cere sănătate durerilor celor trupeşti şi sufleteşti, cântând cu un glas: tineri, binecuvântaţi, preoţi, lăudaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos în veci.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mormântul, izvorând daruri de tămăduiri, vindecă toată durerea bolilor şi a patimilor şi tot felul de răutate şi toată slăbiciunea tuturor celor ce cu credinţă cântă: tineri, binecuvântaţi, preoţi, lăudaţi, popoare, preaînălţaţi pe Hristos în veci.

Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Înduplecă pe Mântuitorul şi Domnul pentru noi, cei ce scăpăm la acoperământul tău, Preacuvioase Părinte Nicon, ca unul ce eşti cu numele biruinţei şi stai înaintea lui Dumnezeu, să ne scape de toată răutatea şi supărarea vrăjmaşilor demoni şi de boli, pe cei ce cu credinţă te lăudăm întru toţi vecii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Mintea nu poate să spună lucrul cel înfricoşător al naşterii tale, cum naşti şi eşti Fecioară după naştere, Preacurată,  precum Însuşi Domnul tuturor ştie. Pe Care nu înceta rugându-L, Fecioară, să se mântuiască cei ce cu credinţă strigă Fiului tău: popoare, preaînălţaţi pe Hristos în veci.

Irmosul:

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

De şapte ori cuptorul tiranul haldeilor l-a ars nebuneşte cinstitorilor de Dumnezeu. Iar văzându-i pe aceştia cu putere mai bună mântuiţi, Făcătorului şi Mântuitorului a strigat: tineri, binecuvântaţi-L, preoţi, lăudaţi-L, popoare, preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

 

Cântarea a 9-a. Irmos: Spăimântatu-s-a de aceasta...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Nicon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

De faţă îndulcindu-te, părinte, de viaţă, pentru care te-ai nevoit pe pământ, după putinţă încuviinţându-te cu viaţă îngerească şi mutându-te, Fericite Nicon, către petrecerile cele fără de materie, roagă-te, purtătorule de Dumnezeu, să se mântuiască cei ce cu credinţă aleargă la Biserica ta.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Te bucuri în cer cu îngerii, stând înaintea Dumnezeului tuturor. Şi pe pământ izvorăşte daruri sicriul, în care cu cinste sălăşluieştesfântul şi cinstitul tău trup, celor ce cu credinţă se apropie şi cu frică se ating de moaştele tale, Preafericite Nicon.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Întru tine s-a cinstit Curăţia Fecioriei, Prealăudată Marie, că numai tu, zămislind pe Dumnezeu în pântecele tău, mai presus de fire, L-ai Născut Întrupat, rămânând Fecioară Preaadevărată. Pentru aceea, mai ales, Născătoare de Dumnezeu, te lăudăm pe tine şi ne închinăm ţie şi te mărim.

Irmosul:

Spăimântatu-s-a de aceasta cerul şi marginile pământului s-au minunat. Că Dumnezeu S-a arătat oamenilor trupeşte şi pântecele tău s-a făcut mai desfătat decât cerurile. Pentru aceea pe tine, Născătoare de Dumnezeu, începătoriile Cetelor îngereşti şi omeneşti, te mărim.

 

SEDELNA, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău...

Râvnei celei cinstite a Botezătorului ai urmat şi în lume ai propovăduit Arătarea Ziditorului cea înfricoşătoare şi de a doua şi tuturor ai strigat: acum faceţi roade vrednice Domnului şi pocăinţă deplină din inimă, cuvioase, părintele nostru.

 

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău...

Ocârmuieşte, Curată, ticălosul meu suflet şi te milostiveşte spre el, cel ce alunecă de mulţimea greşelilor în adâncul pierzării, Ceea ce eşti cu totul fără prihană şi în ceasul înfricoşătoarei morţi, tu pe mine mă răpeşte de la demonii cei ce mă clevetesc şi de hotărârea cea înfricoşătoare izbăbeşte-mă.

 

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău...

O, Minune înfricoşătoare! O, Taină nouă! Striga Curata şi cea fără prihană Fecioară, când a văzut pe Domnul întins pe lemn. Cel Ce poartă toate în palmă, ca un osândit Se osândeşte pe Cruce de judecătorii cei fărădelege.