Troparul Sfinților Martiri Brâncoveni

La Mucenicii lui Hristos cei preavrednici, la solitorii pentru noi către Domnul, la ceata Brâncovenilor căzând să strigăm: o, Prealăudaţilor, lui Hristos Împăratul pururea rugându-vă, pomeniţi-ne pururi, toată urzeala şarpelui stricând, cea îndreptată asupra Bisericii.

Canonul

Glas 8

Cântarea 1

Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând, israeliteanul striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfinţilor Brâncoveni, rugaţi-vă pentru noi!

Lăsând stăpânia cea de aici şi mărturisindu-L pe Stăpânul Cel răstignit, cununa cerească aţi luat-o şi mijlociţi pentru noi, Brâncovenilor.

Stih: Sfinţilor Brâncoveni, rugaţi-vă pentru noi!

Prin ungerea cea de la Dumnezeu, pe pământ supuşii şi Biserica ţi-ai păzit; la fel, Constantine, şi din ceruri nevătămaţi, Mucenice, păzeşte-ne.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

De slava lumească v-aţi lepădat, slava nezidită dobândind-o de la Hristos; de care părtaşi să ne arate pe Domnul slavei rugaţi-L, Slăviţilor.

Stih: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Sufletului meu celui chinuit tu eşti, Preacurată, întărire şi adăpost, şi întunecatei mele inimi neînserată lumină, Stăpâna mea.

Catavasie: Cea împodobită cu dumnezeiască slavă, sfântă şi lăudată, Fecioară, pomenirea ta, pe toţi credincioşii i-a adunat spre veselie, începând cu Mariam, cu timpane şi cu hore, care cântă Unuia-Născut al tău, căci cu slavă S-a proslăvit.

Cântarea a 3-a

Irmos: Tu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne, Tu eşti Lumina celor din întuneric şi pe Tine Te laudă duhul meu.

Stih: Sfinţilor Brâncoveni, rugaţi-vă pentru noi!

Tărie şi pavăză v-am dobândit, Voievozilor, de la Hristos, şi acoperire, mângâiere şi laudă.

Stih: Sfinţilor Brâncoveni, rugaţi-vă pentru noi!

Degrab ajutaţi-ne, toată nevoia gonindu-o, pe Dumnezeu pururea rugându-L pentru noi, Brâncovenilor.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Primind, Dumnezeule, solirile Brâncovenilor, Cela ce eşti Iubitor de oameni, ca un Bun, miluieşte-ne.

Stih:  Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Maica Ziditorului, tămăduire preagrabnică dă şi acum, Pururi Fecioară, celor care te laudă.

Catavasie: Cela ce eşti lucrătoarea şi cuprinzătoarea a toate Înţelepciune şi Putere a lui Dumnezeu, întăreşte Biserica, Hristoase, neclătinată, nemişcată, că singur eşti Sfânt, Cel ce întru sfinţi Te odihneşti.

Sedealna

Glas 1

Podobia: Mormântul Tău, Mântuitorule...

Pe noul Constantin lăudându-l cu toţii, veniţi să-i sărutăm preacinstitele moaşte, ca harului dumnezeiesc întreit s-a făcut părtaş: de-al mirungerii, de-al lui David împăratul, şi de harul cel mucenicesc şi cunună şi slava cea veşnică.

Cântarea a 4-a

Irmos: Auzit-am Doamne Taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.

Stih: Sfinţilor Brâncoveni, rugaţi-vă pentru noi!

V-aţi adus, Voievozilor, jertfă preaplăcută Mântuitorului; ci mânia Lui cea către noi stingeţi-o degrabă, Mucenicilor.

Stih: Sfinţilor Brâncoveni, rugaţi-vă pentru noi!

Junghiindu-vă, Sfinţilor, Mielului urmat-aţi, o, Brâncovenilor; ci la staulul Aceluia, pentru noi rugându-L, aduceţi-ne.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Mângâindu-Te, Bunule, întru Voievozii şi Mucenicii Tăi, mângâiere, cu solirea lor, o, Mântuitorule, trimite-ne.

Stih: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Dă-mi tărie, Stăpâna mea, din împresurarea cea grea scăpându-mă, şi pe mine, ticălosul rob, din noroiul patimii ridică-mă.

Catavasie: Graiurile Prorocilor şi ghiciturile întruparea Ta o au spus, cea din Fecioară, Hristoase: Lumina strălucirii Tale întru lumina neamurilor va ieşi, şi, Strigă Ţie adâncul cu veselie, Slavă Puterii Tale, Iubitorule de oameni.

Cântarea a 5-a

Irmos: Pentru ce m-ai lepădat de la faţa Ta, Cel Ce eşti Lumină Neapusă şi m-a acoperit întunericul cel străin pe mine ticălosul? Ci, mă întoarce şi la Lumina Poruncilor Tale îndreptează căile mele, rogu-mă.

Stih: Sfinţilor Brâncoveni, rugaţi-vă pentru noi!

Bogăţia lumească, o, preaînţelepte, cezarului dându-o, ţi-ai păzit comoara mărturiilor gurii lui Dumnezeu; la acestea, Sfinte, rugându-L pururi pe Cuvântul, Constantine, pe toţi îndreptează-ne.

Stih: Sfinţilor Brâncoveni, rugaţi-vă pentru noi!

Mărturiile Tale, Doamne, Brâncovenii în inimi avându-le, înşişi mărturie, Dumnezeule, Ţie Ţi s-au făcut; ci primind, Stăpâne, muceniceasca lor solire, într-acestea păzeşte-ne inima.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Mărturiile Tale pururi nebuneşte le calc, Dumnezeule, şi mărturisire şi căinţă curată nu Îţi aduc; ci primind, Stăpâne, a Brâncovenilor solire, la acestea din nou îndreptează-mă.

Stih: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Arătatu-te-ai nour, ploaia cea cerească în lume aducându-o, c-ai plouat, Fecioară, muritorilor harul dumnezeiesc; ci trimite, Maică, preaîmpietritei mele inimi ploaia lacrimilor şi străpungere.

Catavasie: Dumnezeiasca şi nespusa frumuseţe a bunătăţilor Tale, Hristoase, spune-voi; că din veşnica Slavă strălucire împreună vecuitoare şi ipostatică strălucind, din pântece fecioresc întrupându-Te, celor din întuneric şi umbră le-ai răsărit Soare.

Cântarea a 6-a

Irmos: Curăţeşte-mă, Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele şi mă ridică dintru adâncul răutăţilor, rogu-mă, căci către Tine am strigat şi mă auzi Dumnezeul mântuirii mele.

Stih: Sfinţilor Brâncoveni, rugaţi-vă pentru noi!

Cu fiii tăi pe pământ bineplăcut-ai Stăpânului; ci în cămările Lui cereşti, Voievodule, cu dânşii luându-te prin mucenicie, mântuire mijloceşte-ne.

Stih: Sfinţilor Brâncoveni, rugaţi-vă pentru noi!

Feciorii ca Avraam ţi i-ai jertfit, Voievodule, şi dimpreună cu ei în sânul aceluia acum odihnindu-te, Sfinte Constantine, mântuire mijloceşte-ne.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Slăvit-aţi pe Dumnezeu în trupul vostru, Slăviţilor, şi Dumnezeu v-a slăvit cu slava cea de la El; de care, rugămu-vă, prin solirea voastră, şi pe noi învredniciţi-ne.

Stih: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Pe Cela ce întru Sfinţi Se odihneşte, Stăpâna mea, L-ai zămislit negrăit; Aceluia roagă-te şi mintea şi sufletul cu a ta lumină luminează-mi şi sfinţeşte-le.

Catavasie: Focul cel dinlăuntru al chitului celui născut în luciul mării era închipuirea îngropării Tale celei de trei zile, căreia Iona proroc s-a arătat, ca fiind mântuit, precum s-a şi trimis mai-nainte, nevătămat striga: Jertfi-voi Ţie, Doamne, cu glas de laudă.

Condac

Glasul al 8-lea

Podobia: Apărătoare Doamnă...

De stăpânia trecătoare lepădându-vă, Împărăţia nestricată, Voievozilor, aţi luat de la Stăpânul muceniceşte; pe Acela arătaţi-L, Brâncovenilor, îndurat celor ce strigă cu evlavie: Bucuraţi-vă, de Hristos iubitorilor.

Icos

Auzind Voievodul de a Ucenicilor ceată, cea pe nori venită întru adormirea Stăpânei, de norul harului umbrindu-se zis-a fiilor lui: Şi noi, o, preadulcii mei fii, într-a Împărătesei cetate şi prăznuire aflându-ne, ceata să întocmim spre cinstirea mutării acesteia la Viaţă, iar nu ca Iuda spre lepădarea de Unul-Născut al ei. Veniţi, dar, iubitorilor de Mucenici, ceată adunându-ne şi pomenirea lor săvârşind, acestora cu evlavie să strigăm: Bucuraţi-vă, de Hristos iubitorilor.

Cântarea a 7-a

Irmos: Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon, oarecând, cu credinţa Treimii văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Sfinţilor Brâncoveni, rugaţi-vă pentru noi!

Nor de biserici aducându-I, Constantine, Ziditorului lumii, mijlocind, alungă-ne norul de păcate şi cu umbrirea harului stinge patimile noastre.

Stih: Sfinţilor Brâncoveni, rugaţi-vă pentru noi!

Nu următor la tron în lume, ci la ceruri mergător-înainte te-a avut înţeleptul tată, Constantine; la fel şi nouă, bunule, fă-te cu a ta solire.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Nu doar cu vorbele cinstit-ai pe Întâiul-Mucenic, ci şi cu fapta; ci pe Domnul rugând, Ştefane Mucenice, pe robii tăi trezeşte-ne la credinţa lucrătoare.

Stih: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Mâinile tale ridicându-ţi către Domnul, preacurată Fecioară, de cumplite necazuri scapă-i totdeauna, cu caldă rugăciunea ta, pe cei care ţi se roagă.

Catavasie: Neruşinatei mânii şi focului dumnezeiască dragoste împotrivindu-se, focul, adică, l-a răcorit, iar de mânie ţi-a râs, prin cea cuvântătoare şi de Dumnezeu însufleţită întreit-glăsuitoare a Cuvioşilor liră, răsunând împotriva organelor musiceşti în mijlocul văpăii: Preaproslăvite Dumnezeul Părinţilor şi al nostru, bine eşti cuvântat.

Cântarea a 8-a

Irmos: Această aleasă și sfântă zi, cea dintâi a săptămânii, împărăteasă și doamnă, al praznicelor praznic și sărbătoare este a sărbătorilor, întru care binecuvântăm pe Hristos în veci.

Stih: Sfinţilor Brâncoveni, rugaţi-vă pentru noi!

Rouă din văpaie făcut-ai, Stăpâne, feciorilor ce legea lui Moise au ţinut-o; ci şi fiilor mei, luminează-le cu harul Tău inima cunună să ia, se ruga preaînţeleptul.

Stih: Sfinţilor Brâncoveni, rugaţi-vă pentru noi!

Fiul de la Sine nimic nu lucrează, pe Tatăl nevăzându-L mai înainte lucrând; ci pe tatăl văzând la Hristos muceniceşte silindu-se, făcut-au la fel şi feciorii lui îndată.

Stih: Sfinţilor Brâncoveni, rugaţi-vă pentru noi!

Largă este calea cea către pieire şi strâmtă este poarta către viaţă şi calea; pe cea strâmtă intrând Voievozii Tăi, Hristoase, cu harul Tău, viaţa de veci au aflat-o, fericiţii.

Stih: Sfinţilor Brâncoveni, rugaţi-vă pentru noi!

Pe Domnul ascuns în poruncile Sale aflat-ai, Constantine, ţinând poruncile, Sfinte; ci să-L aflu şi eu, pe acestea împlinindu-le, rogu-te, la El mijlocind pentru mine, Mucenice.

Stih: Sfinţilor Brâncoveni, rugaţi-vă pentru noi!

Casa sufletească zidită având-o pe piatră, înţelepţilor, pe Hristos, şi-ntărită şi venind peste ea al ispitei puhoi, Mucenicilor, rămas-a întreagă, nimic neclătinând-o.

Stih: Sfinţilor Brâncoveni, rugaţi-vă pentru noi!

Frate Mi-e şi maică, grăit-ai, Hristoase, acela care ţine dumnezeiasca poruncă; auzindu-Te, dar, Brâncovenii şi credinţa ţinându-o, rudenia Ta dobândit-au, Milostive.

Stih: Sfinţilor Brâncoveni, rugaţi-vă pentru noi!

Legea creştinească iubind, Voievoade, şi capul retezându-ţi pentru Hristos, Constantine, îndrăznire având, Împăratului ceresc pomeneşte-ne, sfârşit creştinesc mijlocindu-ne, slăvite.

Stih: Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Cântare curată s-aducem cu frica Treimii după feţe, iar după fire Unimii, pe Cuvântul născut şi pe Tatăl născător şi pe Duhul Sfânt din Tatăl purces lăudând întru toţi vecii.

Stih: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Pacea Ta, Hristoase, trimite-ne grabnic, primind, Preamilostive, a Maicii Tale solire şi a Sfinţilor Tăi Voievozi şi Mucenici, Dumnezeule, iertându-ne, Doamne, mulţimea de păcate.

Stih: Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe El întru toţi vecii.

Catavasie: Văpaia răcorind pe Sfinţi, iar pe necredincioşi arzând, Îngerul Cel Atotputernic al lui Dumnezeu a arătat-o Feciorilor; şi izvor de viaţă începător a lucrat-o pe Născătoarea de Dumnezeu, stricare morţii şi de viaţă izvorâtoare celor ce cântă: pe Făcătorul Unul să-L cântăm cei izbăviţi şi să-L preaînălţăm pe Dânsul întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a

Irmos: Chipul curatei nașterii Tale, l-a arătat rugul cel aprins cu foc rămânând nears, și acum te rugăm, ca să stingi cuptorul, ispitelor cel sălbăticit asupra noastră. Ca să te mărim pe tine de Dumnezeu Născătoare neîncetat.

Stih: Azi Brâncoveneasca mucenicească ceată cu toţii lăudând-o, cântare să-i aducem!

Pacea lui Hristos avându-o şi strâmtorare prin lucrarea vicleanului venind peste voi, aţi îndrăznit, înţelepţilor, pe Hristos mărturisind în privelişte, şi lumea biruind-o împărăţiţi în veacul veacului.

Stih: Azi Brâncoveneasca mucenicească ceată cununa trecătoare cu cea de sus o schimbă!

Cerul Dumnezeu golindu-Se l-a plecat, negrăit întrupându-Se; asemeni şi voi muceniceşte, Slăviţilor, spre tăiere plecatu-v-aţi creştetul, de slava pământească înţelepteşte deşertându-vă.

Stih: Azi pe Brâncovenii slăviţi, pe Voievozii şi Mucenicii noştri, să îi cinstim cu râvnă!

Trupul spre viaţă veşnică Mântuitorul vouă dându-şi-l, Sfinţilor, asemeni şi voi Mântuitorului v-aţi adus, Brâncovenilor, cinstitele capete şi slava nezidită aţi dobândit-o, Mucenicilor.

Stih: Azi pe Macabeii legii desăvârşite a Mielului cinstindu-i să-i lăudăm cu toţii!

Capul pentru legea Domnului ca Macabeii v-aţi tăiat, Brâncovenilor, capul şarpelui celui viclean şi trufia lui şi momeala bărbăteşte călcându-le şi raiul şi cununa neveştejită moştenindu-le.

Stih: Veniţi, credincioşii, să lăudăm cu râvnă dumnezeiasca pârgă a noastră către Domnul!

Mare îndrăznire, Sfinţilor, către Hristos aţi câştigat, Voievozilor; la El mijlocind, neîncetat izbăviţi-ne de vrăjmaşii nevăzuţi şi de cei văzuţi, iertare de greşeli de la Stăpânul dăruindu-ne.

Stih: Primind Ziditorul mucenicia voastră, Slăviţilor, cunună veşnică v-a făcut-o!

Calea săvârşind, vitejilor, muceniceşte şi credinţa ţinându-o, Mucenicilor celor demult, Brâncovenilor, aţi urmat şi bărbăţiei acelora; cu care mântuire de la Stăpânul mijlociţi-ne.

Stih: Maicii preacurate cinstindu-i Adormirea, Brâncoveneasca ceată cu ea la cer se mută!

Celor ce cu râvnă, Sfinţilor, după dreptate vă cinstim pătimirile, pomenindu-ne Mântuitorului pururea, izbăvire din toate nevoile şi râvnă către Dânsul şi sănătate dăruiţi-ne.

Stih: Astăzi, Preacurată, la Fiul tău trecut-ai, mutându-te cu slavă din moarte la viaţă!

Pururi către Domnul mâinile spre mijlocire, Preacurată, ridică-le, degrab alungând învârtoşarea din suflete celor care, Stăpâna, te laudă, fecioara născătoare de Dumnezeu mărturisindu-te.

Catavasie: Biruiescu-se hotarele firii întru tine, Curată Fecioară, că naşterea fecioreşte şi moartea arvuneşte viaţa; ceea ce eşti după naştere fecioară şi după moarte vie, mântuieşti pururea, Născătoare de Dumnezeu, moştenirea ta.