Capitole:12345678910111213141516171819202122232425

1. În vremea aceea o femeie a unuia din fiii prorocilor striga către Elisei, zicând: «Robul tău, bărbatul meu, a murit şi tu ştii că robul tău era om cu temere de Domnul. Acum însă iată că au venit datornicii să ia robi pe amândoi fiii mei!».

2. Elisei însă i-a zis: «Ce să-ţi fac? Spune-mi ce ai tu în casă?». Iar ea a răspuns: «Roaba ta n-are în casă nimic, afară de un vas cu untdelemn».

3. A zis Elisei: «Mergi şi împrumută vase din altă parte, pe la toţi vecinii tăi.

4. Ia vase goale cât de multe şi apoi intră şi-ţi încuie uşa după tine şi după fiii tăi; apoi toarnă untdelemn în toate vasele acelea şi pe cele pline dă-le la o parte».

5. Şi ducându-se ea de la dânsul a încuiat uşa după sine şi după fiii săi; şi aceştia îi dădeau vasele şi ea le umplea.

6. Iar dacă s-au umplut vasele, a zis ea către fiul său: «Mai dă-mi un vas». El însă a zis: «Nu mai sunt vase». Şi untdelemnul a încetat să curgă.

7. Şi venind, ea a spus omului lui Dumnezeu, iar acesta a zis: «Du-te şi vinde untdelemnul şi-ţi plăteşte datoriile tale, iar cu ceea ce va rămâne, cu aceea vei trăi tu cu fiii tăi».

8. Într-una din zile a venit Elisei la Şunem şi acolo o femeie bogată l-a poftit la masă şi după aceea, ori de câte ori trecea pe acolo, totdeauna se abătea să mănânce.

9. Şi a zis aceasta către bărbatul său: «Eu ştiu că omul lui Dumnezeu care trece mereu pe aici este sfânt;

10. Să-i facem dar un mic foişor sus şi să-i punem acolo un pat, o masă, un scaun şi un sfeşnic şi, când va veni pe la noi, să se ducă acolo».

11. Venind deci Elisei într-o zi acolo şi intrând în foişor, s-a culcat acolo.

12. Şi a zis către Ghehazi, sluga sa: «Cheamă pe Şunamiteanca aceasta!». Şi a chemat-o şi ea a stat înaintea lui.

13. Apoi a zis lui Ghehazi: «Zi-i: Iată tu te îngrijeşti atâta de noi. Ce să-ţi facem? Nu cumva ai nevoie să vorbim pentru tine cu regele sau cu căpetenia oştirii?». Iar ea a zis: «Nu, căci trăiesc în pace în mijlocul poporului meu».

14. Zis-a iarăşi Elisei către Ghehazi: «Atunci ce să-i fac?». Iar Ghehazi a răspuns: «Iată, n-are niciun copil şi bărbatul ei este bătrân».

15. Şi a zis Elisei: «Cheam-o încoace!». Şi a chemat-o şi ea a stat în uşă.

16. Iar Elisei a zis: «La anul pe vremea asta vei ţine în braţe un fiu». Ea a răspuns: «Nu, omule al lui Dumnezeu şi stăpânul meu, nu amăgi pe roaba ta!».

17. Dar femeia aceea a zămislit şi în anul următor, chiar pe vremea aceea, a născut un fiu, după cum îi spusese Elisei.

18. Crescând acel copii, s-a dus întruna din zile la tatăl său, la secerători.

19. Şi a zis către tatăl său: «Vai, mă doare capul!». Iar acesta a zis către o slugă: «Du-l la mama lui!».

20. Şi l-a luat şi l-a dus la mama lui. Şi a stat pe braţele ei până la amiază şi a murit.

21. Atunci ea s-a dus şi l-a pus în patul omului lui Dumnezeu şi l-a încuiat acolo şi a ieşit.

22. Apoi a chemat pe bărbatul său şi a zis: «Trimite-mi o slugă şi o asină, căci mă duc până la omul lui Dumnezeu şi mă întorc îndată».

23. Bărbatul a zis: «De ce să te duci la el? Astăzi nu este nici lună nouă, nici zi de odihnă». Ea a zis: «Fii pe pace!».

24. Şi punând şaua pe asină, a zis către sluga sa: «Ia-o şi porneşte, dar să nu mă opreşti din mers până nu-ţi voi spune eu!».

25. Şi pornind, s-a dus la omul lui Dumnezeu, în muntele Carmelului. Şi când a văzut-o omul lui Dumnezeu din depărtare, a zis către sluga sa Ghehazi: «Asta este şunamiteanca aceea!

26. Aleargă întru întâmpinarea ei şi întreab-o: Eşti sănătoasă? Şi bărbatul tău e sănătos? Şi copilul tău e sănătos?».

27. Şi ea a răspuns: «Sunt sănătoşi!». Iar dacă a ajuns pe munte la omul lui Dumnezeu, s-a apucat de picioarele lui. Atunci Ghehazi a venit să o dea la o parte; dar omul lui Dumnezeu i-a zis: «Las-o, căci este cu sufletul amărât şi Domnul a ascuns aceasta de mine şi nu mi-a arătat».

28. Iar ea a zis: «Au cerut-am eu fiu de la domnul meu? N-am zis eu oare, nu amăgi pe roaba ta?».

29. Atunci Elisei a zis către Ghehazi: «Încinge-ţi mijlocul tău, ia toiagul meu în mâna ta şi du-te; de vei întâlni pe cineva, să nu-i dai bună ziua, să nu-i răspunzi, şi să pui toiagul meu pe faţa copilului!».

30. Iar mama copilului a zis: «Pe cât este de adevărat că Domnul este viu, cum este viu şi sufletul tău, tot aşa este de adevărat că nu te voi lăsa!».

31. Atunci el s-a sculat şi s-a dus după dânsa. Ghehazi însă s-a dus înaintea lor şi a pus toiagul pe faţa copilului; dar n-a fost nici glas, nici răspuns. Şi a ieşit Ghehazi întru întâmpinarea lui Elisei şi i-a spus, zicând: «Copilul nu se trezeşte!».

32. Intrând Elisei în casă, a văzut copilul mort, întins în patul său.

33. Şi după ce a intrat, a încuiat uşa după sine şi s-a rugat Domnului.

34. Apoi s-a ridicat şi s-a culcat peste copil şi şi-a pus buzele sale pe buzele lui şi ochii săi pe ochii lui şi palmele sale pe palmele lui şi s-a întins pe el şi a încălzit trupul copilului.

35. Sculându-se apoi, Elisei s-a plimbat prin foişor înainte şi înapoi. După aceea s-a dus şi s-a întins iar peste copil. Și a strănutat copilul de şapte ori şi şi-a deschis copilul ochii.

36. Atunci a chemat pe Ghehazi şi i-a zis: «Cheamă pe şunamiteanca aceea!». Şi acela a chemat-o şi, venind ea, i-a zis: «Ia-ţi copilul!».

37. Iar ea apropiindu-se, a căzut la picioarele lui şi s-a închinat până la pământ. Apoi şi-a luat copilul şi a ieşit.

38. Iar Elisei s-a întors la Ghilgal şi era foamete în pământul acela şi fiii prorocilor şedeau înaintea lui. Şi a zis Elisei slugii sale: «Pune căldarea cea mare şi fierbe ceva pentru fiii prorocilor».

39. Iar unul dintr-înşii, ieşind la câmp să adune verdeţuri, a găsit o buruiană sălbatică, agăţătoare, a cules din ea roade o poală plină şi, venind, le-a aruncat în căldarea cu fiertură, fără să le cunoască.

40. Apoi le-a dat să mănânce. Dar îndată ce au început a mânca, au strigat: «Omul lui Dumnezeu, în căldare este moarte!». Și n-au mai putut să mănânce.

41. Iar el a zis: «Aduceţi făină!». Şi a presărat-o în căldare şi a zis către Ghehazi: «Dă oamenilor să mănânce!». Și n-a mai rămas în căldare nimic vătămător.

42. Tot pe atunci a venit un om din Baal-Şalişa şi a adus omului lui Dumnezeu pârgă de pâine douăzeci de pâini de orz şi grăunţe proaspete de grâu într-un săcuşor. Elisei a zis: «Daţi oamenilor să mănânce!».

43. Iar sluga sa a zis: «Ce să dau eu de aici la o sută de oameni?». Zis-a Elisei: «Dă oamenilor să mănânce; căci aşa zice Domnul: Se vor sătura şi va mai şi rămâne».

44. Şi a dat şi s-au săturat şi a mai rămas, după cuvântul Domnului.

Capitole:12345678910111213141516171819202122232425