Paraclisul de-minuni-făcătoarei icoane Pantanassa

 

Preotul face începutul obişnuit:  Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Iar de nu este preot, se zice aşa:  Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne pe noi.

Strana:  Amin.

Şi se citeşte numaidecât

Psalmul 142.

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea întru adevărul Tău, auzi-mă întru dreptatea Ta. Şi să nu intri la judecată cu robul Tău, că nu se va îndrepta înaintea Ta tot cel viu. Că a prigonit vrăjmaşul sufletul meu, smerit-a la pământ viaţa mea, aşezatu-m-a întru cele întunecate, ca pe morţii cei din veac; şi s-a mâhnit întru mine duhul meu, întru mine s-a tulburat inima mea. Adusu-mi-am aminte de zilele cele din început; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale am gândit. Tins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ fără de apă Ţie. Degrab auzi-mă, Doamne; slăbit-a duhul meu; să nu întorci faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se pogoară în groapă. Auzită fă mie dimineaţa mila Ta, că spre Tine am nădăjduit. Arată mie, Doamne, calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scoate-mă de la vrăjmaşii mei, Doamne; la Tine am scăpat. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun mă va povăţui la pământul cel drept. Pentru numele Tău, Doamne, mă vei via; întru dreptatea Ta scoate-vei din necaz sufletul meu; şi întru mila Ta stârpi-vei pe vrăjmaşii mei şi vei pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Apoi cântăm

Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă; bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 1:  Mărturisiţi-vă Domnului că este bun, că în veac este mila Lui.

Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă; bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 2:  Toate neamurile m-au înconjurat, şi în numele Domnului i-am înfrânt pe ei.

Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă; bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului.

Stih 3:  De la Domnul s-a făcut aceasta, şi este minunată întru ochii noştri.

Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă; bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului.

 

şi Troparul Paraclisului mic. Glasul al 4-lea.

(Cel ce Te-ai înălţat pe Cruce).

La Născătoarea Ziditorului lumii să alergăm toţi credincioşii strigându-i:  o, Maica Împăratului, Stăpână, degrab scapă-ne, cu mila ta, de nevoi şi de boală şi toată primejdia şi de chin şi durere, neîncetat solind la Fiul tău, Împărăteasă, iertare greşalelor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

 

Troparul Icoanei. Glas 4.

(Degrab ne întâmpină).

Pe cei ce cu dragoste icoana ta o cinstesc, cerând cu evlavie dumnezeiescul ei har, auzi-i de-a pururea; toată împresurarea risipeşte-le grabnic, turma ta o păzeşte de primejdia toată, a-toate-Împărăteasă·şi Maică a Domnului.

Şi acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

 

Bogorodişna Paraclisului mic.

Nu vom tăcea, de-Dumnezeu-Născătoare, de a grăi noi stăpâniile tale; că pentru noi de n-ai fi stat solind la Hristos, cine ne-ar fi izbăvit dintr-atâtea primejdii?; sau cine ne-ar fi păzit nerobiţi pân-acuma?; nu vom lipsi, dar, de a te ruga, că mântui pururi, Stăpână, pe robii tăi.

apoi Psalmul 50:

Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu curăţeşte-mă. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie Unuia am greşit şi vicleşug înaintea Ta am făcut, ca să Te îndreptăţeşti întru cuvintele Tale şi să biruieşti când vei judeca Tu. Că, iată, în fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că, iată, adevărul ai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi, spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie, bucura-se-vor oasele cele smerite. Întoarce faţa Ta de către păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-L lua de la mine. Dă mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor întăreşte-mă. Învăţa-voi pe cei fără-de-lege căile Tale şi cei necinstitori la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă din sângiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, aş fi dat; arderi de tot nu vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu – duhul zdrobit; inimă zdrobită şi smerită Dumnezeu nu va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta Sionului şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, ridicare şi arderi de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

C a n o n u l

C\ntarea I. Glasul al 8-lea. (Apa trecând-o).

Stih:  Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

De multe ispite împresuraţi, nădejdea în tine, Născătoare-de-Dumnezeu, punându-ne, tu ne izbăveşte, Împărăteasă-a-toate, cu harul tău.

Stih:  Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Momelile patimilor drăceşti dinspre toată partea turma ta o înconjură; tu, dar, şi acum o izbăveşte, Împărăteasă-a-toate, cu harul tău.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Maica Împăratului tuturor, celor ce aleargă la fierbinte solirea ta dă-le sănătate tuturora, Împărăteasă-a-toate, cu harul tău.

Şi acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Neîntârziat celor ce bolesc sufletul şi trupul vindecării dumnezeieşti le învredniceşte, ca o bună, Împărăteasă-a-toate, cu harul tău.

 

C\ntarea a III-a. (Cel ce bolta cerească).

Stih:  Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Păzitoarea cea una a tuturor credincioşilor, cu a ta purtare de grijă din toate relele grabnic ridică-ne, Împărăteasă-a-toate, că poţi câte le voieşti, Maica Stăpânului.

Stih: Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Rugăciunea primeşte-o robilor tăi pururea şi din tot necazul şi boala scapă-i cu harul tău, că solitoare te-avem, Împărăteasă-a-toate, la Unul-Născut al tău, Maica Stăpânului.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pe Atotmilostivul născându-L, Maică a Domnului, uşă şi fântână a milei te-a dat zidirilor; pentru aceasta şi-acum pe robii tăi miluieşte-i, cuptorul ispitelor grabnic stingându-le.

Şi acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Acereştilor daruri vistierie ştiindu-te, o, Împărăteasă-a-toate, pe tine te rugăm: toate smintelile ce ne cuprind, Preacurată, şi-acum conteneşte-le, cu mijlocirea ta.

şi aceste două tropare

Necazul, Prealăudată, şi boala şi neputinţa alungă-le tuturor ce vin la icoana ta A-toate-Împărăteasă numită.

Îndură-te, de-Dumnezeu-Născătoare Prealăudată, şi chinul meu cel trupesc degrab conteneşte-mi-l şi vindecă-mi sufleteasca durere.

Şi preotul îi pomeneşte pe cei pentru care se săvârşeşte slujba Paraclisului:  Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta… După ce se sfârşesc ecteniile, cântăm:

 

Sedealna. Glas 2.

Ne-ntâmpini mereu cu acoperământul tău şi grabnic ne scapi din boală şi din patimă, pe cei ce strigăm:  Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne, tămăduire iute trimiţând,

Stăpână, scăparea cea preagrabnică.

 

C\ntarea a IV-a (Auzit-am, Doamne).

Stih: Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Pe cei care chemându-te cer, Împărăteasă, milostivirea ta îi auzi, ceea ce L-ai născut pe Miluitorul muritorilor.

Stih: Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Năvălirea vrăjmaşilor, o, Împărăteasă, şi uneltirea lor risipeşte şi dă linişte celor ce râvnesc acoperirea ta.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Vindecare preagrabnică dai, Împărăteasă, celor ce suferă; pentru care cu osârdie îţi cântăm cântare de laudă.

Şi acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Chezăşie nădejdilor şi zid mântuirii agonisindu-te, Născătoarea Celui milostiv, ne tămăduim de toată patima.

 

C\ntarea a V-a (Luminează-ne pe noi).

Stih: Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Norii m-au cuprins, ai ispitelor, Stăpâna mea, dă-mi ajutorul tău, Curată, degrab, aducătoarea Mântuirii muritorilor.

Stih: Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Scapă-i şi acum din primejdie pe robii tăi, Împărăteasă, Maica lui Dumnezeu, dând mântuire tuturora ce te laudă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Stinge-ne degrab focul patimii cu apele solirii tale, Maică, la Fiul tău, că Apa vie ai izvorât-o din pântece.

Şi acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Vindecă şi-acum toată boala credincioşilor, purtând de grijă, Maică, robilor tăi, şi sănătate dă-le iute cu solirea ta.

 

C\ntarea a VI-a (Rugăciunea voi vărsa către Domnul).

Stih: Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

De moarte şi de necaz izbăveşte-i pe cei care ţi se roagă, Fecioară, şi năvălirea vrăjmaşilor, iarăşi, îndepărteaz-o degrab de la turma ta, Împărăteasa tuturor, că putere ai, Maica Stăpânului.

Stih: Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Scăpare nedezminţită te cunosc şi liman de mântuire, Fecioară, norii ispitelor iute gonindu-i şi dezlegare făcând datoriilor, a celor deznădăjduiţi minunată nădejde, Stăpâna mea.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Durerea şi răutatea m-au ajuns; nu e trupului meu vindecare; ci ceea ce pe Izvorul vieţii, pe Ziditorul, purtat-ai în pântece, din boală izbăveşte-mă şi îmi dă sănătate, Stăpâna mea.

Şi acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Pricínă a mântuirii de rele te avem, Împărăteasă-a-toate, la tine, dar, alergăm cu credinţă şi dezlegare luăm cu solirea ta; pentru aceasta şi acum stricăciunea şi răul goneşte-ne.

şi aceste două tropare

 

Necazul, Prealăudată, şi boala şi neputinţa alungă-le tuturor ce vin la icoana ta A-toate-Împărăteasă numită.

 

Născut-ai netâlcuit pe Cuvântul, Fecioară Maică, pe Carele prin cuvânt în pântece L-ai luat, lucrând mântuire la toată lumea.

 

Şi preotul rosteşte ecteniile, apoi cântăm:

 

Condacul. Glas 2. (Păzitoarea creştinilor nebiruită).

Păzitoarea celor ce cu râvnă te laudă Solitoarea cea nedezminţită la Fiul tău, nu îi trece pe păcătoşii care te cinstesc, ci sileşte, Maică, la Hristos şi milostiv ni-L fă degrab, că strigăm cu osârdie: Roagă-te, Preacurată, şi-ajută-ne ca o bună, ceea ce pururi izbăveşti din primejdie pe robii tăi.

Şi numaidecât Prochimenul. Glas 4.

Pomeni-voi numele tău întru tot neamul şi neamul (de două ori).

Stih: Ascultă fiică şi vezi, şi pleacă urechea ta, şi uită poporul tău şi casa părintelui tău, şi va pofti împăratul frumuseţea ta.

Pomeni-voi numele tău întru tot neamul şi neamul.

 

Preotul:

Şi pentru ca să ne învrednicim noi a asculta Sfânta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeul nostru să-L rugăm.

Strana:

Doamne miluieşte (de trei ori).

Preotul:

Înţelepciune, drepţi, să ascultăm Sfânta Evanghelie. Pace tuturor.

Strana:

Şi duhului tău.

Preotul:

Din Sfânta Evanghelie de la Luca citire. Să luăm aminte!

Strana:

Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie.

Şi citeşte preotul Evanghelia (Luca I, 39-49,56).

În zilele acelea, sculându-se Maria, s-a dus în grabă la munte, într-o cetate a lui Iuda; şi a intrat în casa lui Zaharia şi a îmbrăţişat pe Elisabeta. Şi cum a auzit Elisabeta glasul Mariei, a săltat pruncul în pântecele ei; şi s-a umplut Elisabeta de Duh Sfânt şi a strigat cu glas mare şi a zis:  Binecuvântată eşti tu între femei şi  binecuvântat este rodul pântecelui tău. Şi de unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu? Că iată, cum veni glasul tău în urechile mele, a săltat pruncul de bucurie în pântecele meu. Şi fericită este aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de la Domnul. Şi a zis Maria:  Măreşte sufletul meu pe Domnul şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu. Că a căutat spre smerenia roabei Sale; că iată, de acum mă vor ferici toate neamurile. Că mi-a făcut mie măriri Cel puternic, şi sfânt numele Lui. Şi a rămas Maria împreună cu ea ca la trei luni; apoi s-a înapoiat la casa ei.

Strana:

Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie.

Şi îndată:

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Părinte, Cuvântule, Duhule, Treime în Unime, curăţeşte mulţimea greşalelor noastre.

Şi acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Pentru mijlocirile Născătoarei-de-Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea greşalelor noastre.

Stihul:  Milostive, miluieşte-mă Dumnezeule, după mare mila Ta, şi după mulţimea îndurărilor Tale şterge fărădelegea mea.

Şi podobnica aceasta. Glas 6. (Cu totul nădejdile).

Dăruieşte-ne degrab milele tale bogate, Maica Ziditorului, din toată primejdia ridicându-ne, c-ai unit Domnului firea omenească şi din moarte o ai slobozit; vezi-ne, dar, şi-acum şi tămăduieşte pe robii tăi, iertare datoriilor de la Fiul tău mijlocindu-ne, să-ţi cântăm totdeauna: Bucură-te, Maica lui Hristos, mângâierea celor ce plâng, cu tine este Domnul.

Preotul:

Mântuieşte, Dumnezeule, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta, cercetează lumea Ta cu milă şi cu îndurări, înalţă fruntea drept-slăvitorilor creştini şi trimite peste noi milele Tale cele bogate, pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre Născătoarei-de-Dumnezeu şi pururea-Fecioarei Maria, cu puterea cinstitei şi de-viaţă-făcătoarei Cruci, cu ocrotirile cinstitelor, cereştilor netrupeşti Puteri, cu rugăciunile cinstitului, slăvitului proroc, înainte-mergătorului şi botezătorului Ioan, cu ale sfinţilor, slăviţilor şi întru-tot-lăudaţilor apostoli, cu ale celor între sfinţi Părinţilor noştri, mari dascăli a-toată-lumea şi ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie de-Dumnezeu-Cuvântătorul şi Ioan Gură-de-Aur, Athanasie, Chiril şi Ioan cel Milostiv, Patriarhii Alexandriei, Nicolae al Mirelor Likiei, Spiridon al Trimithundei, de-minuni-făcătorul, ale sfinţilor, slăviţilor marilor-mucenici Gheorghe de-biruinţă-purtătorul, Dimitrie de-mir-izvorâtorul, Theodor Tiron şi Theodor Stratilat, ale sfinţiţilor-mucenici Haralambie şi Eleftherie, ale sfinţilor, slăviţilor şi bine-biruitorilor mucenici, ale cuvioşilor şi de-Dumnezeu-purtătorilor Părinţilor noştri, ale sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti-părinţi Ioachim şi Ana, ale Sfântului (numele) a cărui pomenire o săvârşim astăzi şi ale tuturor sfinţilor, rugămu-Te, mult-milostive Doamne, auzi-ne pe noi păcătoşii, care ne rugăm Ţie, şi ne miluieşte pe noi.

Strana:

Doamne miluieşte (de 12 ori).

Preotul:  Cu mila şi cu îndurările şi cu iubirea-de-oameni ale Unuia-Născut Fiului Tău, cu Care eşti binecuvântat împreună cu Preasfântul şi de-viaţă-dătătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Strana: Amin.

 

C\ntarea a VII-a (Feciorii lui Israil).

Stih: Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Străluceşti ca un soare în icoana ta, Maică a Ziditorului, şi mântui în primejdii pe robii tăi, Stăpână, cu purtarea de grij-a ta, că pe Hristos L-ai născut, Mântuitorul lumii.

Stih: Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Născătoare curată·de Dumnezeu socotindu-te mântuire luăm, scăpând, Împărăteasă, din toată neputinţa, şi strigăm Ziditorului: bine eşti cuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Bogăţie şi strajă şi scăpare, Stăpână, avem icoana ta, cinstindu-o cu râvnă, că râuri de minune izvorăşte de-a pururea, şi lăudăm pe Hristos, pe Cel născut din tine.

Şi acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Îngrijeşti sufleteşte şi trupeşte, Stăpână, de moştenirea ta şi dai tămăduire cu dragoste de maică cuprinzându-L pe Fiul tău şi cu putere solind celor ce vin la tine.

 

C\ntarea a VIII-a. (Pe Împăratul Ceresc).

Stih: Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Pentru solirea Împărătesei-a-toate, nu mă trece, Hristoase, cu vederea, pururi să Te laud, a-toate-Împărate.

Stih: Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Tămăduire celora care te roagă dăruieşti, de-Dumnezeu-Născătoare, care şi îţi cântă Naşterea negrăită.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Dumnezeiescul Mir, Cel născut dintru tine, din cinstita ta icoană, Stăpână, mirul minunii pururi îl izvorăşte.

Şi acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Norii ispitei, Împărăteasă-a-toate, şi-a vrăjmaşilor nebună mânie alungă şi scapă-i pe cei care te cântă.

Stih: Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-L şi preaînălţându-L întru toţi vecii.

Pe Împăratul Ceresc, pe Care Îl laudă Oştile Îngereşti, lăudaţi-L şi preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

 

C\ntarea a IX-a. Întâi Irmosul, fără stih.

Fecioară Preacurată, cei mântuiţi prin tine de-Dumnezeu-Născătoare te mărturisim, cu netrupeştile Cete pe tine mărindu-te.

Apoi troparele.

(Cu adevărat de-Dumnezeu-Născătoare).

Stih: Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Pricină nesmintită a mântuirii noastre cei muritori, Preacurată, pe tine te ştim, de-Dumnezeu-Născătoare, Maica Stăpânului.

Stih: Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Nu trece cu vederea lacrimile mele, ceea ce suliţa morţii, Stăpână, ai frânt, de-Dumnezeu-Dăruită, cu zămislirea ta.

Stih: Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Atoată bucuria – bucură-te – vasul, că bucuriei Plinirea O ai născut, şi din necazuri, Stăpână, ridică-i pe robii tăi.

Stih: Preasfântă Născătoare-de-Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi.

Pe cei care aleargă la tine, Preacurată, îi mântuieşte şi apără-i pururea, că pe Hristos-Mântuirea purtat-ai în pântece.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu raza feţei tale, ca odinioară, de pâcla patimilor izbăveşte-mă, că te vestesc născătoare·a Razei Părintelui.

Şi acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

De rele şi durere şi toată neputinţa tămăduieşte-i pe cei cere suferă, care şi cer, Preacurată, acoperirea ta.

Şi îndată:

Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare-de-Dumnezeu, cea pururea-fericită şi preanevinovată, şi Maica Dumnezeului nostru.

Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai slăvită fără-de-asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare-de-Dumnezeu, te mărim.

Megalinariile.

Cerurile toate le covârşeşti şi toată zidirea, Născătoare-de-Dumnezeu, că luând în tinefocul Dumnezeirii te-ai arătat, Fecioară, car purtător-de-foc.

Maică Împăratului cerului fiindu-I, Fecioară, covârşeşti cu adevărat făpturile toateşi te cinstim cu toţii, A-toate-mpărătesă pe tine ştiindu-te.

Vezi-mi neputinţa, Stăpâna mea, vezi-mi şi necazul, Născătoare-de-Dumnezeu, vezi-mi, Preacurată, a inimii durere şi şterge-mi, ca o bună, fărădelegile.

Gândurilor tot întunericul, Maică a Luminii, luminează-mi cu harul tău, până să m-apuce cumplitul ceas al morţii, şi stării ceĭ dea dreapta învredniceşte-mă.

apoi a Botezătorului:

Al Domnului slavei Botezător, sfeşnice curate al Luminii Celei cereşti, sfeşnicul aprinde-mi, pe cel al minţii mele, cel stins cu trândăvia, şi luminează-mă.

şi, cea din urmă:

Cu toate oştirile Îngereşti, cu Botezătorul, cu Apostolii cei slăviţi, si cu tot Soborul Sfinţilor, Stăpână, Fiului tău te roagă toţi să ne mântuim.

Apoi:

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără-de-moarte, miluieşte-ne pe noi (de trei ori).

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre; Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta precum în cer, şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean.

Preotul: Că a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 

Troparul Icoanei. Glas 4.

(Degrab ne întâmpină).

Pe cei ce cu dragoste icoana ta o cinstesc, cerând cu evlavie dumnezeiescul ei har, auzi-i de-a pururea; toată împresurarea risipeşte-le grabnic, turma ta o păzeşte de primejdia toată, a-toate-Împărăteasă·şi Maică a Domnului.

Preotul rosteşte:  Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte şi celelalte ectenii, iar strana răspunde la fiecare:  Doamne miluieşte (întreit). Apoi se face otpustul mic.

Preotul:

Slavă Ţie, Dumnezeule, nădejdea noastră, slavă Ţie.

Strana:

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Doamne miluieşte (de trei ori). Părinte, binecuvântează.

Preotul:

Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei şi Preanevinovatei Maicii Sale, ale sfinţilor, slăviţilor şi întru-tot-lăudaţilor Apostoli, ale sfinţilor, slăviţilor şi bunilor-biruitori Mucenici, ale sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti-părinţi Ioachim şi Ana, ale Sfântului (numele) a cărui pomenire o săvârşim astăzi şi ale tuturor Sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mântuiască pe noi, ca un bun şi de-oameni-iubitor.

 

Şi închinându-ne icoanei Născătoarei-de-Dumnezeu, cântăm

Troparul Icoanei. Glas 4.

(Degrab ne întâmpină).

Pe cei ce cu dragoste icoana ta o cinstesc, cerând cu evlavie dumnezeiescul ei har, auzi-i de-a pururea; toată împresurarea risipeşte-le grabnic, turma ta o păzeşte de primejdia toată, a-toate-Împărăteasă şi Maică a Domnului.

Apoi Prosomia aceasta.

Celor ce cad la icoana ta, o, Împărăteasă-a-toate, Maică a Domnului, cerându-ţi solirile la Împăratul Hristos, potoleşte-le patima, goneşte-le boala, durerile trupului grabnic stingându-le, pururi să-ţi aducem cântare, Maica Dumnezeului nostru, lauda cea mare a Creştinilor.

Stăpână, primeşte rugăciunile robilor tăi şi ne izbăveşte pe noi din toată nevoia şi necazul.

Toată nădejdea mea spre tine o înalţ, Maica lui Dumnezeu, păzeşte-mă sub acoperământul tău.

şi troparul acesta pe glasul întâi

Pentru rugăciunile tuturorSfinţilor Tăi, Doamne, şi ale Născătoarei-de-Dumnezeu, pacea Ta dă-ne-o nouă şi ne miluieşte pe noi, ca un singur Îndurat.

Preotul încheie, zicând:

Pentru rugăciunile sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi.

Strana:

Amin.