Capitole:12345678910111213141516

1. Căutaţi dragostea. Râvniţi însă cele duhovniceşti, dar mai ales ca să prorociţi.

2. Pentru că cel ce vorbeşte într-o limbă străină nu vorbeşte oamenilor, ci lui Dumnezeu; şi nimeni nu-l înţelege, fiindcă el, în duh, grăieşte taine.

3. Cel ce proroceşte vorbeşte oamenilor, spre zidire, îndemn şi mângâiere.

4. Cel ce grăieşte într-o limbă străină pe sine singur se zideşte, iar cel ce proroceşte zideşte Biserica.

5. Voiesc ca voi toţi să grăiţi în limbi; dar mai cu seamă să prorociţi. Cel ce proroceşte e mai mare decât cel ce grăieşte în limbi, afară numai dacă tălmăceşte, ca Biserica să ia întărire.

6. Iar acum, fraţilor, dacă aş veni la voi, grăind în limbi, de ce folos v-aş fi, dacă nu v-aş vorbi sau în descoperire, sau în cunoştinţă, sau în prorocie, sau în învăţătură?

7. Că precum cele neînsufleţite, care dau sunet, fie fluier, fie chitară, de nu vor da sunete deosebite, cum se va cunoaşte ce este din fluier, sau ce este din chitară?

8. Şi dacă trâmbiţa va da sunet nelămurit, cine se va pregăti de război?

9. Aşa şi voi: Dacă prin limbă nu veţi da cuvânt lesne de înţeles, cum se va cunoaşte ce aţi grăit? Veţi fi nişte oameni care vorbesc în vânt.

10. Sunt aşa de multe feluri de limbi în lume, dar niciuna din ele nu este fără înţelesul ei.

11. Deci dacă nu voi şti înţelesul cuvintelor, voi fi barbar pentru cel care vorbeşte, şi cel care vorbeşte barbar pentru mine.

12. Aşa şi voi, de vreme ce sunteţi râvnitori după cele duhovniceşti, căutaţi să prisosiţi în ele, spre zidirea Bisericii.

13. De aceea, cel ce grăieşte într-o limbă străină să se roage ca să şi tălmăcească.

14. Căci, dacă mă rog într-o limbă străină, duhul meu se roagă, dar mintea mea este neroditoare.

15. Atunci ce voi face? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga şi cu mintea; voi cânta cu duhul, dar voi cânta şi cu mintea.

16. Fiindcă dacă vei binecuvânta cu duhul, cum va răspunde omul simplu «Amin» la mulţumirea ta, de vreme ce el nu ştie ce zici?

17. Căci tu, într-adevăr, mulţumeşti bine, dar celălalt nu se zideşte.

18. Mulţumesc Dumnezeului meu, că vorbesc în limbi mai mult decât voi toţi;

19. Dar în Biserică vreau să grăiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca să învăţ şi pe alţii, decât zeci de mii de cuvinte într-o limbă străină.

20. Fraţilor, nu fiţi copii la minte. Fiţi copii când e vorba de răutate. La minte însă, fiţi desăvârşiţi.

21. În Lege este scris: «Voi grăi acestui popor în alte limbi şi prin buzele altora, şi nici aşa nu vor asculta de Mine, zice Domnul».

22. Aşa că vorbirea în limbi este semn nu pentru cei credincioşi, ci pentru cei necredincioşi; iar prorocia nu pentru cei necredincioşi, ci pentru cei ce cred.

23. Deci, dacă s-ar aduna Biserica toată laolaltă şi toţi ar vorbi în limbi şi ar intra neştiutori sau necredincioşi, nu vor zice, oare, că sunteţi nebuni?

24. Iar dacă toţi ar proroci şi ar intra vreun necredincios sau vreun neştiutor, el este dovedit de toţi, el este judecat de toţi;

25. Cele ascunse ale inimii lui se învederează, şi astfel, căzând cu faţa la pământ, se va închina lui Dumnezeu, mărturisind că Dumnezeu este într-adevăr printre voi.

26. Ce este deci, fraţilor? Când vă adunaţi împreună, fiecare din voi are psalm, are învăţătură, are descoperire, are limbă, are tălmăcire: toate spre zidire să se facă.

27. Dacă grăieşte cineva într-o limbă străină, să fie câte doi, sau cel mult trei şi pe rând să grăiască şi unul să tălmăcească.

28. Iar dacă nu e tălmăcitor, să tacă în biserică şi să-şi grăiască numai lui şi lui Dumnezeu.

29. Iar prorocii să vorbească doi sau trei, iar ceilalţi să judece.

30. Iar dacă se va descoperi ceva altuia care şade, să tacă cei dintâi.

31. Căci puteţi să prorociţi toţi câte unul, ca toţi să înveţe şi toţi să se mângâie.

32. Şi duhurile prorocilor se supun prorocilor.

33. Pentru că Dumnezeu nu este al neorânduielii, ci al păcii.

34. Ca în toate Bisericile sfinţilor, femeile voastre să tacă în biserică, căci lor nu le este îngăduit să vorbească, ci să se supună, precum zice şi Legea.

35. Iar dacă voiesc să înveţe ceva, să întrebe acasă pe bărbaţii lor, căci este ruşinos ca femeile să vorbească în biserică.

36. Oare de la voi a ieşit cuvântul lui Dumnezeu sau a ajuns numai la voi?

37. Dacă i se pare cuiva că este proroc sau om duhovnicesc, să cunoască că cele ce vă scriu sunt porunci ale Domnului.

38. Iar dacă cineva nu vrea să ştie, să nu ştie.

39. Aşa că, fraţii mei, râvniţi a proroci şi nu opriţi să se grăiască în limbi.

40. Dar toate să se facă cu cuviinţă şi după rânduială.

Capitole:12345678910111213141516