Ev. Luca 21, 5-8; 10-11; 20-24

În vremea aceea, vorbind unii cu Iisus despre templu, că este împodobit cu pietre frumoase şi cu podoabe, El a zis: Vor veni zile când, din cele ce vedeţi, nu va rămâne piatră peste piatră care să nu se risipească. Şi ei L-au întrebat, zicând: Învăţătorule, când, oare, vor fi acestea? Şi care este semnul când au să fie acestea? Iar El a zis: Vedeţi să nu fiţi amăgiţi, căci mulţi vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt şi vremea s-a apropiat. Nu mergeţi după ei. Atunci le-a zis: Se va ridica neam peste neam şi împărăţie peste împărăţie. Şi vor fi cutremure mari şi, pe alocuri, foamete şi ciumă şi spaime şi semne mari din cer vor fi. Iar când veţi vedea Ierusalimul înconjurat de oşti, atunci să ştiţi că s-a apropiat pustiirea lui. Atunci cei din Iudeea să fugă la munţi şi cei din mijlocul lui să iasă din el şi cei de prin ţarini să nu intre în el. Căci acestea sunt zilele răzbunării, ca să se împlinească toate cele scrise. Dar vai celor care vor avea în pântece şi celor care vor alăpta în acele zile! Iar atunci va fi strâmtorare mare pe pământ şi mânie împotriva acestui popor. Şi vor cădea de ascuţişul săbiei şi vor fi duşi robi la toate neamurile, iar Ierusalimul va fl călcat în picioare de neamuri, până ce se vor împlini vremurile neamurilor.