Firește, prima întrebare a pelerinului este: „Unde mă pot închina la mormintele lor?”. Mai jos găsiți, pe cât știm astăzi din izvoare și din tradiție, locurile de odihnă pământească sau de cinstire ale fiecăreia. Acolo ne putem apropia cu rugăminți, lumânări, flori și metanii, cerându-le ajutorul.

1. București și împrejurimi

Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu (16 august)

Soția Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu se odihnește, potrivit tradiției și mărturiilor istorice, la Biserica „Sfântul Gheorghe-Nou” din București, ultima ctitorie a familiei Brâncovenilor. Ea însăși a adus aici, în 1720, osemintele soțului ei martir.

Canonizarea recentă o numește oficial Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, prăznuită la 16 august. Mormântul ei nu mai este astăzi identificat, însă tradiția spune că a fost înmormântată „alături de soțul ei” în aceeași biserică. De aceea, credincioșii se pot închina la mormântul Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu și la candela Doamnei Maria, având conștiința că și ea este cinstită acolo, unde a dorit ca osemintele ei să se odihnească. 

Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești (19 decembrie)

Sfânta Evloghia Țârlea a viețuit la Mănăstirea Samurcășești-Ciorogârla (jud. Ilfov), unde a și murit în 1949 „ucisă în bătaie pentru credință”, după o viață de intensă lucrare misionară.

Mormântul ei se află în cimitirul mănăstirii Samurcășești, loc de pelerinaj și acum; acolo credincioșii se pot închina, aprinzând o lumânare pentru această nouă muceniță a secolului XX. 

Sfintele Cuvioase Filofteia (12 aprilie) și Elisabeta de la Pasărea (5 iunie)

Ambele sfinte sunt legate de Mănăstirea Pasărea de lângă București.

• Schimonahia Filofteia Antonescu, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, a fost înmormântată în cimitirul Schitului Pasărea. Ulterior, osemintele i-au fost mutate în osuarul mănăstirii, iar azi nu se mai cunoaște locul exact al așezării lor; în cimitir, însă, a rămas mormântul sfintei unde credincioșii se pot închina.
• Schimonahia Elisabeta (Rodica) Lazăr, cunoscută ca pustnică a Giumalăului, a fost înmormântată la 6 iunie 2014 în cimitirul Mănăstirii Pasărea, mănăstirea ei de metanie. 

Pelerinul care merge la Mănăstirea Pasărea se poate închina, așadar, atât în biserică, cât și în cimitir și osuar, ca la un loc deosebit de bogat în amintirea acestor două cuvioase.

2. Țara Românească și Transilvania

Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (26 septembrie)

Fosta doamnă Despina Milița, soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cunoscută în monahism ca Platonida, se odihnește la Mănăstirea Curtea de Argeș, lângă ceilalți voievozi ai Țării Românești din epoca sa. Tradiția istorică o așază în rândul celor înmormântați în necropola voievozilor de la Curtea de Argeș. 

Aici, în fața mormintelor domnești, credincioșii îi pot aduce cinstire, mulțumind lui Dumnezeu pentru această mare doamnă devenită cuvioasă.

Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi (5 mai)

Fosta stareță Matrona Ciupelea, canonizată cu numele de Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi, a condus cu înțelepciune obștea de la Mănăstirea Hurezi, marea ctitorie a Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu. 

Cuvioasa Matrona este înmormântată în cimitirul Mănăstirii Hurezi de lângă bolnită, loc spre care pașii pelerinilor se îndreaptă deja de ani buni. Între zidurile acestei mănăstiri brâncovenești, credincioșii pot simți și lucrarea duhovnicească a cuvioasei Matrona.

Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana (23 decembrie)

Monahia Antonina Diaconu, „nebună pentru Hristos” a Olteniei, s-a nevoit și a adormit în Domnul la Mănăstirea Tismana (jud. Gorj).

Mormântul ei se află în cimitirul Mănăstirii Tismana, aproape de paraclisul „Sfântul Ilie”, ctitorit de Matei Basarab. Acolo, mulți credincioși vin deja să-i ceară ajutor pentru răbdare în suferință și luminare în vremuri tulburi.

Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț (6 iulie)

Monahia Filotimia Manolache, mama Sfântului Cuvios Dometie de la Râmeț, este înmormântată chiar la Mănăstirea Râmeț (jud. Alba), unde s-a retras la bătrânețe și a fost tunsă în monahism de propriul ei fiu.

Mormântul ei din cimitirul mănăstirii este deja un cunoscut loc de pelerinaj.

3. Moldova

Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău (4 mai)

Schimonahia Mavra s-a nevoit în aspră pustnicie pe Muntele Ceahlău, în zona Ponoare. A fost înmormântată de ucenicele ei în „Poiana Maicilor”, numită și Poiana de la Ponoare. Moaștele ei, asemenea celor ale multor sihaștri neștiuți, rămân ascunse în acest loc sfânt, iar sufletul ei se odihnește în ceata drepților.

Sfintele Cuvioase Nazaria și Olimpiada de la Văratic (17 august)

Atât Schimonahia Nazaria, prima stareță a Mănăstirii Văratec, cât și Schimonahia Olimpiada, ctitoră de seamă a aceleiași mănăstiri, sunt legate strâns de Mănăstirea Văratec (jud. Neamț).

Sfânta Olimpiada a fost înmormântată în pridvorului bisericii mari „Adormirea Maicii Domnului”, iar osemintele Cuvioasei Nazaria sunt așezate sub absida altarului, în osuarul mănăstirii.

Pelerinii se pot închina în osuar și la biserica mare „Adormirea Maicii Domnului”, știind că aici odihnesc cele două mari cuvioase.

Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (17 august)

„Domnița Safta”, devenită schimonahia Elisabeta, este una dintre marile figuri feminine ale Mănăstirii Văratec. A fost îngropată inițial „afară, în curtea bisericii”, iar astăzi osemintele ei se află în gropnița mănăstirii.

Pelerinul poate vizita gropnița mănăstirii Văratec, ca un loc de întâlnire cu această mare filantroapă și ctitoră.

Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași (24 mai)

Blandina (Blondina) Gobjilă, cunoscută ca „Mama Blandina”, este înmormântată în Cimitirul „Eternitatea” din Iași, unde mormântul ei a devenit deja loc de pelerinaj.

Cei care ajung la Iași pot poposi la mormântul ei și, totodată, pot trece pe la Catedrala Mitropolitană și la celelalte mănăstiri ieșene.

Sfânta Olimpia de la Fărcașa (4 iulie)

Olimpia Tănase, mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, este cinstită acum drept Sfânta Olimpia din Fărcașa. Ea a trăit în satul Fărcașa (jud. Neamț), având o viață de mare simplitate și milostenie, așa cum arată mărturiile publicate recent.

Trupul ei se odihnește în satul Fărcașa, în cimitirul parohial din jurul bisericii „Sfântul Nicolae”; deși mormântul nu este încă bine cunoscut pelerinilor, credincioșii pot merge în satul natal, la biserica din Fărcașa, ca la loc de cinstire al sfintei.

4. Pelerinaj peste hotare

Sfânta Anastasia Șaguna (1 decembrie)

Mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Anastasia Șaguna, este înmormântată în Cimitirul Kerepesi din Pesta (Budapesta), în cripta familiei Grabovski, unde fiul ei i-a ridicat o cruce de piatră.

Sfânta Magdalena de la Mălainița (15 octombrie)

Măndălina Cătălinici, cunoscută acum ca Sfânta Magdalena de la Mălainița, este cinstită în satul Mălainița din Valea Timocului (Serbia), unde s-a înființat o mănăstire ridicată de românii timoceni.

Osemintele ei se află astăzi în biserica mănăstirii Mălainița, fiind cinstite cu evlavie de credincioșii români și sârbi.

Cum ne închinăm la mormintele lor

Oriunde ajungeți – într-o mare mănăstire, într-un cimitir de oraș sau într-o poiană de munte – închinarea la mormântul acestor sfinte se face cu aceeași rânduială simplă:

• aprindem o lumânare și, dacă se poate, aducem o floare;
• facem semnul Sfintei Cruci și rostim încet, din inimă: „Sfântă a lui Dumnezeu, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul/păcătoasa”;
• putem citi sau cânta troparul sfintei sau măcar „Tatăl Nostru” și „Născătoare de Dumnezeu, Fecioară…”;
• dacă nu știm locul exact al mormântului, ne închinăm în biserica sau cimitirul unde știm că a viețuit și a fost înmormântată sfânta.