(Foto) Paşi de pelerin la Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” – Pieria, Grecia  

Sfântul Ioan, Înaintemergătorul Mântuitorului, precum a fost înaintea Domnului său cu naşterea, tot aşa i se cădea să fie înainte şi cu moartea cea de bună voie a Aceluia pe Care L-a propovăduit pe pământ, zicând: „Vine Cel mai tare decât mine, în urma mea...”.

Mai înainte de a naşte Fecioara pe Hristos, a născut cea stearpă, în zilele sale pe Înaintemergătorul lui Hristos, ca acei ce vor vedea naşterea cea peste fire din cea îmbătrânită, să creadă naşterii celei mai presus de fire, care avea să fie din Fecioara cea nenuntită şi să zică în sine: „Puterea cea atotputernică a lui Dumnezeu, Care a dezlegat nerodirea bătrânei, aceea este puternică ca şi pe Fecioara cea neîntinată să o facă maică”.

A doua zi după Sfânta şi dumnezeiasca Arătare, adică Botezul Domnului, Biserica a rânduit încă de la început a se prăznui soborul cinstitului şi slăvitului proroc Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, căci se cădea a cinsti cu praznic pe cel ce a slujit la taina Botezului dumnezeiesc, punând mâna sa pe creştetul Stăpânului.

Zămislirea mântuirii noastre apropiindu-se, s-a zămislit Sfântul Ioan, Înaintemergătorul Domnului, cu mărire şi cu minune.

Pentru luptele sale cu ereticii s-a învrednicit de marele dar al arhieriei, ocupând însemnatul scaun al Tesalonicului şi păstorindu-l cu multă demnitate.

A întemeiat faimoasa Mănăstire Meteora din Thessalia. Era hărăzit de Dumnezeu cu marile daruri ale mai înainte vederii şi facerii de minuni.

Sfântul Dionisie din Olimp a fost nu numai un reprezentant de seamă al vieții isihaste al veacului al XVI-lea, ci și un misionar și cărturar. 

Sfântul Teofan a adormit cu pace în veacul al cincisprezecelea. Sfintele lui moaşte de minuni făcătoare se odihnesc în Muntele Nausa, lucrând şi acum minuni mari cu puterea lui Dumnezeu.

Pentru viaţa sa sfântă, Cuviosul Teona a fost instalat în scaunul de Mitropolit al Tesalonicului în jurul anului 1537. Timp de aproximativ şapte ani a păstorit cu sfântă înţelepciune turma cea cuvântătoare a lui Hristos ce i-a fost încredinţată şi pe mulţi i-a călăuzit spre mântuire.

Sfântul Cosma şi-a început propovăduirea în împrejurimile cetății Constantinopolului, iar Dumnezeu lucra de sus împreună cu el şi întărea cuvin­tele lui prin semnele şi minunile care urmau.