Mănăstirea Pantocrator – Athos
A şaptea în ierarhia mănăstirilor athonite, Mănăstirea Pantocrator este situată în nord-estul peninsulei, între Vatoped şi Stavronikita, pe un promontoriu stâncos înalt de peste 20 de metri, ce oferă o vedere foarte întinsă asupra mării şi uscatului. Înspre sud se vede Mănăstirea Stavronikita, cu vârful Athonului în depărtare, iar înspre apus se vede Schitul „Sfântul Ilie”.
După tradiţie, împăratul bizantin Alexie I Comneanul (1081-1117) a ridicat aici o mică aşezare monahală închinată Maicii Domnului şi icoanei sale „Grabnic ajutătoarea”, icoană ce se păstra în Mănăstirea Pantocrator din Constantinopol, ctitoria aceluiaşi împărat. Noua vatră monahală care a dăinuit până în secolul al XIII-lea s-a numit tot Pantocrator şi a primit de la împărat o copie a icoanei Maicii Domnului.
Ctitorii Alexie şi Ioan
Incendiată de piraţi, mănăstirea a fost rectitorită la jumătatea secolului al XIV-lea de fraţii Alexie şi Ioan, nobili bizantini, ofiţeri în armata împăratului Ioan al V-lea Paleologul (1341-1391), care au întreprins acţiuni militare împotriva sârbilor şi turcilor.
În 1357 ctitorii au inclus în proprietatea mănăstirii vechiul Monidrion al lui Ravduhos de lângă Kareia, dimpreună cu alte cinci monidrioane. Alexie a murit în 1368/1369, iar lucrările de construcţie au fost continuate de Ioan. În 1384 acesta s-a retras la Mănăstirea Pantocrator, unde a primit schima îngerească şi numele de Ioanichie. Mormintele ctitorilor se află în Katholikonul mănăstirii.
Mănăstirea închinată Schimbării la Faţă a Domnului a fost sfinţită de Patriarhul ecumenic Calist I (1-1363), cu puţin înainte de moartea sa. Prin sigiliul său, mănăstirea a fost recunoscută drept „patriarhală”, iar apoi şi „împărătească”.
În anul 1385 mănăstirea a fost afectată de un incendiu puternic şi a fost reînnoită de Patriarhul Antonie al Constantinopolului şi de împăratul Manuel al II-lea Paleologul (1391-1425).
Perioada stăpânirii otomane
În timpul ocupaţiei turceşti mănăstirea a trecut printr-o criză economică, dar cu toate acestea, în secolul al XVI-lea a reuşit să se extindă înspre sud-est, datorită generoaselor danii ale Sfântului Neagoe Basarab şi ale marelui Gavriil Trotuşeanu, sfetnicul lui Petru Rareş.
În anul 1629, Mănăstirea Căscioarele din Vlasca devine metocul său şi, din veniturile sale, între 1637-1641 s-au refăcut chiliile de pe latura de vest. Între anii 1692-1709 Constantin Brâncoveanu a trimis anual câte 3000 de aspri.
Un mare ajutor pentru mănăstire a acordat și Ecaterina a Rusiei (1762), care a îngăduit să se facă o colectă pentru mănăstire pe tot cuprinsul Rusiei.
Mănăstirea a suferit mari pagube în urma incendiului din 1773, iar reparațiile au fost efectuate la scurt timp de către Chiril Paracliserul. Un alt incendiu a avut loc în anul 1948, de această dată reparaţiile fiind realizate de către Comisia Națională Greacă de Restaurare.
Sfinţi şi Cuvioşi ai Pantocratorului
În Mănăstirea Pantocrator a trăit în mai multe rânduri Patriarhul ecumenic Sfântul Calist al II-lea Xanthopulos (†1397), ale cărui texte sunt cuprinse în Filocalie. S-a nevoit în Katisma Sfântului Onufrie. Pe moşia mănăstirii a pustnicit pentru puţină vreme Sfântul Grigorie Palama (1296-1359).
Sfântul Teona Mitropolitul Tesalonicului a trăit în secolul al XVI-lea la Kathisma Sfântului Onufrie, care de atunci a primit numele său. Cuviosul Teofil Izvorâtorul de Mir (†1548) a pustnicit în Chilia Sfântului Vasilie din Kapsala. Tradiţia menţionează că aici ar fi trăit şi Sfântul Gherasim din Kefalonia (secolul al XVI-lea).
În mănăstire a trăit şi Mitropolitul Timişoarei, Sfântul Iosif de la Partoş (1656). Sfântul Nicodim Aghioritul a primit marea schimă îngerească în Chilia Sfântului Vasilie din Kapsala şi a pustnicit aici împreună cu Sfântul Macarie Notaras. Iar în Schitul „Sfântul Proroc Ilie” a trăit Sfântul Paisie Velicikovski.
În mănăstire au trăit mulţi monahi învăţaţi, printre care monahul Calinic (1821-1884), cel care a tradus Cuvintele ascetice ale Sfântului Isaac Sirul şi monahul Teofan (prima jumătate a secolului al XIX-lea), scriitorul unor importante lucrări referitoare la notaţia muzicii bizantine.
Revenirea la viaţa de obşte
În anul 1992 mănăstirea a revenit la sistemul chinovial, prin sigiliul Patriarhului ecumenic Bartolomeu I. Obştea de astăzi numără aproximativ 25 de monahi; la colibele şi chiliile din Kapsala vieţuiesc 40 de călugări, iar la Schitul „Sfântul Proroc Ilie” se nevoiesc 20 de călugări.
Date de contact:
Adresă: Pantokratoros Monastery 630 86 Karyes, Mt. Athos, Greece
Telefon: +30 23770 23880
Fax: +30 23770 23685
E-mail: filoxenia@pantokrator.gr
Website: www.pantokrator.gr
(Foto) Mănăstirea Pantocrator ‒ adăpost al Icoanei Maicii Domnului „Gherontissa”
- Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Mitropolia Moldovei și Bucovinei | © doxologia.ro