Lavra Pecerska din Kiev
 

Episcopul Pahomie al Romanului, mare lucrător al rugăciunii lui Iisus şi ales povăţuitor de suflete

Luând jugul lui Hristos, monahul Pahomie s-a silit întru toate să urmeze sfatul marilor duhovnici din Mănăstirea Neamţ, încât în puţini ani a ajuns la măsura dascălilor săi. Apoi, învrednicindu-se de darul preoţiei şi ajungând duhovnic vestit, a fost ales stareţ al marii lavre.

Sfânta Teodora de la Sihla, cea mai aleasă călugăriţă sfântă a monahismului românesc

În primele decenii ale secolului XIX, moaştele Cuvioasei Teodora de la Sihla au fost luate de familia boierilor Sturza, ctitori ai acestui schit, şi duse la biserica zidită de ei în satul Miclăuşeni (Iaşi). Iar în anul 1856 au fost date Mănăstirii Pecersca din Kiev, unde se află şi astăzi, în schimbul mai multor rânduri de veşminte de fir.

Sfânta Teodora de la Sihla – drumul spre sfințenie

Hotărând cu soțul ei să îmbrățișeze amândoi monahismul, Sfânta Teodora l-a iubit atât de mult pe Dumnezeu, încât în inima ei ardea rugăciunea și se ridica de la pământ. Îndurând greutățile și ispitele pustiei, a dobândit multe daruri, printre care cel al lacrimilor, făcând minuni.

Ierarhul Pahomie de la Gledin ‒ Zece ani de la trecerea în rândul sfinților a „liniștitorului din Sihăstria Pocrovului”

Isihia trăită în rugăciune și în studiul scrierilor patristice a fost idealul pentru care a luptat călugărul nemțean Pahomie, numit și „liniștitorul de sub Muntele Chiriacu” sau „liniștitorul din Sihăstria Pocrovului”. În Istoria Bisericii Ortodoxe Române, ierarhul ardelean este consemnat ca un vrednic slujitor al Bisericii strămoșești, contribuind prin râvna și osteneala sa la îmbunătățirea vieții spirituale din eparhia Romanului, pe care a păstorit-o.

Sfântului Petru Movilă ‒ drumul spre sfințenie

Activitatea sa culturală nu îl împiedica să practice nevoința, căci din primii ani de călugărie, pe sub hainele obișnuite, purta o cămașă din păr foarte aspru, presărată cu nasturi de fier, și un brâu din fier cu dinți ascuțiți pe partea interioară, care îi provoca multe răni. Își petrecea timpul rugându-se și făcând metanii, iar adesea plângea.

Cuviosul Antonie de la Lavra Kievului - înainte văzător și tămăduitor al bolnavilor

Cuviosul Antonie este întemeietorul și părintele monahismului în Rusia. S-a născut în orășelul Liupeți din eparhia Cernigovului în 983. De tânăr și-a lăsat patria lui și a venit în Sfântul Munte, unde a devenit monah. Egumenul Teoctist care l-a tuns monah și care l-a povățuit și l-a inițiat în viața ascetică, în urma unei descoperiri dumnezeiești i-a zis: „Este voia lui Dumnezeu, fiule, să pleci în Rusia ca sa transmiți binecuvântarea muntelui Athos și să aduci lui Dumnezeu mulțime de mântuiți să se înmulțească și acolo sămânța duhovnicească, si degrabă vei ridica în părțile acelea o școală a virtuții”.

Maica Domnului și Sfinții Cuvioși Teodosie și Antonie de la Pecerska

Maica Domnului și Sfinții Cuvioși Teodosie și Antonie de la Pecerska

Sfinții Cuvioși Antonie și Teodosie de la Pecerska

Sfinții Cuvioși Teodosie și Antonie de la Pecerska

Pagini