Mănăstirea Putna

Mitropolitul celor două Americi a slujit la Mănăstirea Putna

În perioada 15–16 februarie 2020, Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi, a fost prezent la Mănăstirea Putna, participând la slujbele bisericești oficiate în ctitoria voievodală a Dreptcredinciosului Ștefan cel Mare și Sfânt.

Cuviosul Antonie Protopsaltul – o jumătate de veac de muzică psaltică

După trecerea din viaţă a ieromonahului Eustatie, dascălul său, monahul Antonie, s-a învrednicit de darul preoţiei, ajungând dascăl şi protopsalt în locul lui, la şcoala de muzică psaltică de la Putna. Şi era vestit în toate mănăstirile din Moldova de nord, încât mulţi călugări şi tineri de prin sate învăţau de la dânsul a citi, a scrie şi a lăuda pe Dumnezeu.

De la noi

De sfânta ta dreaptă, de spada ta sfântă Spun toate poveştile slovei. Să nu se-nfioare de numele tău Nu-i frunză în codrii Moldovei...

Părinții de la Mănăstirea Putna au mers în satele românești din nordul Bucovinei

Începând cu mijlocul anilor ‘90, preoții comunităților românești din nordul Bucovinei  îi invită pe monahii de la Mănăstirea Putna să meargă împreună cu ei în ziua de 18 ianuarie (ajunul Bobotezei după calendarul neîndreptat), binecuvântând credincioșii români din Ucraina. De mai bine de 20 ani s-a înrădăcinat această frumoasă și sfântă tradiție a mersului cu Botezul, în special în satele din Crasna, cea mai mare localitate românească din nordul Bucovinei, cu 10.000 de locuitori, și Ciudei, localitatea vecină cu aproximativ 5.000 de locuitori.

Participanții la Festivalul „Mihai Eminescu” s-au rugat pentru sufletul poetului la Mănăstirea Putna

Joi, 16 ianuarie 2020, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Pimen, în a doua zi a Festivalului literar „Mihai Eminescu” - ediția a XXIX-a, participanții au poposit la Mănăstirea Putna.

„Sfinte Iacob, de vrei tu, poți să îl vindeci pe fratele nostru!”

Sfântul Iacob Putneanul, Mitropolitul iubirii și al milei, cărturarul ce scrie iscusit în inimile credincioșilor tainele credinței, nu a întârziat să vină în mijlocul turmei, într‑un mod smerit, discret și firesc.

Cele mai cunoscute icoane făcătoare de minuni din Moldova

Am poposit adesea, în genunchi, în fața lor pentru o rugăciune de taină, așezându-ne pe locul unde și voievozii au îngenuncheat cândva. Dar noi nu știam. Ne vedeam doar durerea proprie, înfiptă ca un ac sângerând în prezentul nostru. Am căutat privirea Maicii cea Înțelegătoare și mânuțele Pruncului, ce se întindeau spre noi să ne mângâie, parcă. Le-am privit chipurile cu ochi simpli, neștiutori, așteptând un răspuns. Părintele Luca, starețul Mănăstirii Bistrița, ne vorbește despre icoanele făcătoare de minuni, cele mai cunoscute în Moldova.
12 fotografii

(Foto) Chilia Sfântului Daniil Sihastrul de la Putna

Foto: Pr. Silviu Cluci
Chilia Sfântului Daniil Sihastrul se află nu departe de mănăstirea Putna, pe malul pârâului Vițeu. Cuviosul Daniil a dăltuit în stâncă un paraclis, iar dedesubt o încăpere, săpată tot în piatră, care îi slujea drept chilie.

Cuviosul Daniil Sihastrul, numit „Sfântul Daniil cel Nou, făcătorul de minuni”

Râvna credincioşilor i-a îndemnat pe călugării de la Mănăstirea Voroneţ, la începutul secolului al XVII-lea, să scoată din mormânt moaştele făcătoare de minuni ale Sfântului Daniil Sihastrul şi să le aşeze în biserică, în sicriu frumos împodobit, pentru închinare. Pe acestea însuşi Mitropolitul Dosoftei le-a sărutat. Vestea minunilor lui ajunsese până la Kiev, în Polonia, în Transilvania, în Sfântul Munte, de unde veneau credincioşi să i se închine şi toţi îl numeau „Sfântul Daniil cel Nou, făcătorul de minuni”.

Cuviosul Daniil Sihastrul a creat în Moldova o mare mişcare isihastă

Urmând exemplul vieţii sale, numeroşi călugări iubitori de linişte din chinovii se retrăgeau în pustie cu binecuvântarea Cuviosului Daniil şi deveneau sihaştri şi lucrători sporiţi ai rugăciunii lui Iisus. Astfel, acest mare ascet al Moldovei avea prin mănăstiri şi sate numeroşi fii duhovniceşti, iar prin munţi şi prin codri avea peste o sută de ucenici sihaştri care se nevoiau în plăcere de Dumnezeu, după sfatul său.

Pagini