Vecernia Sfinţilor Cuvioşi Daniil şi Misail de la Mănăstirea Turnu

5 Octombrie

La Vecernia Mică

La Doamne, strigat-am..., punem 4 stihiri, glas 1.

Podobie: Ceea ce eşti bucuria...

Pe Cuvioșii Părinți Daniil și Misail, care cu bucurie și cu râvnă fierbinte pe toate ale lumii le-au părăsit și slujirii Stăpânului s-au dăruit întru toată viața lor, cu evlavie să îi cinstim acum (de două ori).

Prealăudaţilor pustnici din Munții Coziei, Părinte Daniile, schimonah și duhovnic, și mult-nevoitorule Misail, ocrotiți cu cerescul har locașul sfânt pe care voi l-ați întemeiat și pe cei ce se nevoiesc întru el.

Întru cântări prăznuiește al vostru sfânt sobor din Mănăstirea Turnu, unde peștera voastră altar sfințit se vede prin osteneli, rugăciune și privegheri, iar ale voastre sfinte moaște ne sunt izvor de minuni și de tămăduiri.

Slavă…, glasul al 2-lea:

De Dumnezeu purtătorilor Părinţi Daniil şi Misail, cei ce în Mănăstirea Cozia ați crescut duhovnicește și în sihăstria de la Turnu v-ați desăvârșit prin pustnicie, după dreptate lăudăm ostenelile voastre, pe care le-ați săvârșit pentru dragostea lui Hristos, că, după cuvântul Scripturilor, nădejdea voastră este plină de nemurire. Pentru aceasta, în viață nevoindu-vă, cu mari binefaceri ați fost dăruiți în cer, că Dumnezeu v-a aflat vrednici de El. Acestuia cu deadinsul rugați-vă să se mântuiască și sufletele noastre.

Şi acum…, a Născătoarei, acelaşi glas:

Toată nădejdea mea spre tine o pun, Maica lui Dumnezeu, păzeşte-mă sub acoperământul tău.

La Stihoavnă

Stihiri, glasul al 2-lea

Podobie: Casa Efratului…

Carul virtuților ți-a fost spre înălțarea la veșnica odihnă, Părinte Daniile, ca lui Ilie oarecând.

Stih: Scumpă este înaintea Domnului moartea cuvioșilor Săi.

Muntele Coziei, Părinte Misaile, Sinai ți-a fost, în care vedeai pe Domnul slavei în rugul rugăciunilor.

Stih: Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi.

Tainic v-ați nevoit, în aspră pustnicie, nevrând lumeasca slavă, pentru aceasta, Domnul după sfârșit v-a proslăvit.

Slavă…, a Treimii, asemenea:

Sfinților Cuvioși, cu mintea și cu gândul, precum și cu cuvântul, slăveați pururi pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh.

Şi acum…, a Născătoarei, asemenea:

Pustnicii Daniil și Misail, Fecioară, cu a ta mijlocire, surpând ispite grele, te preamăreau de-a pururea.

Troparul Sfinţilor

Glasul 1, Podobie: Piatra fiind pecetluită...

Dascăli ai rugăciunii neîncetate și ai luptelor duhovnicești v-ați arătat, Cuvi­oşilor Daniil şi Misail, că de iubirea Mântuitorului Hristos nedespărţiţi fiind, cu apostolească râvnă Preasfintei Treimi aţi slujit cu osârdie, în peşteri nevoindu-vă. Pentru aceasta  cerem cu smerenie: Rugaţi-vă, să se mântuiască sufletele noastre!

Slavă... Şi acum...,

al Născătoarei de Dumnezeu – al Învierii, acelaşi glas:

Gavriil, zicând ție, Fecioară: Bucură-te!, împreună cu glasul S-a întrupat Stăpânul tuturor întru tine, chivotul cel sfânt, precum a zis Dreptul David. Arătatu-te-ai mai cuprinzătoare decât cerurile, ceea ce ai născut pe Făcătorul tău. Slavă Celui ce S-a sălășluit întru tine! Slavă Celui ce S-a născut din tine! Slavă Celui ce ne-a mântuit pe noi prin nașterea ta!

Ectenia întreită şi otpustul.

 

La Vecernia Mare

După obişnuitul psalm, cântăm Fericit bărbatul..., starea întâi, iar de va fi sâmbătă seara, catisma toată.

La Doamne strigat-am..., punem 8 stihiri,

Glasul 1, podobie: O, preaslăvită minune...

În lumina lui Hristos voind a umbla, Cuvioșilor Daniil și Misail, aţi plecat în pustie, lepădându-vă de patimi și de pofte, iar în suflet v-aţi hrănit cu dorul de Dumnezeu sub povă­ţuirea părinţilor, şi chipul îngeresc l-aţi primit ca pe o taină a prefacerii duhovniceşti. Pentru aceasta, și pe noi călăuziţi-ne la Împărăţia cerurilor (de trei ori).

Curăţindu-vă mintea de patimi, iar simţirea ca pe un prunc la sânul Duhului încălzindu-o, ca de la o maică v-aţi învăţat a cugeta şi a striga cu El: Doamne Iisuse, miluieşte-mă! Aşa, înlăuntrul vostru aţi aflat mărgăritarul iubirii de Dumnezeu, iar cele trecătoare pentru El lăsând, aţi pustnicit, Cuvioşilor sihaştri Daniil şi Misail (de trei ori).

Slăviţi călăuzitori spre Împărăţia cerurilor şi iubitori de Dumnezeu ce acoperă toată lumea v-aţi arătat, Sfinţilor Daniil și Misail, asemănându-vă Cuvioşilor de demult, de a căror îndrumare v-aţi folosit. Mijlociţi de la Hristos iertare sufletelor noastre şi milă de la Cel Preaînalt (de două ori).

Slavă…, glasul al 6-lea:

După dreptate cântă psalmistul David: Minunat este Dumnezeu întru Sfinții Săi! Minunați sunt înaintea ochilor noștri și Cuvioșii Părinți Daniil și Misail, că aceștia, ani îndelungați slujind Domnului întru osteneli, biruind patimile și lucrând virtuțile sufletești, și-au împodobit căruntețile cu înțelepciunea și vârsta bătrâneților cu viețuirea neîntinată; pentru care toți au cunoscut că har și milă este întru Cuvioșii Lui, rugători pentru sufletele noastre.

Şi acum..., Dogmatica glasului:

Cine nu te va ferici, Preasfântă Fecioară, sau cine nu va lăuda preacurată naşterea ta? Că Cel ce a strălucit fără de ani din Tatăl, Fiul Unul-Născut, Acelaşi din tine, cea curată, a ieşit, negrăit întrupându-Se, din fire Dumnezeu fiind şi cu firea om făcându-se pentru noi, nu în două feţe fiind despărţit, ci în două firi neamestecate fiind cunoscut; pe Acela roagă-L, Curată, cu totul fericită, să se mântuiască sufletele noastre.

Vohod, Lumină lină...

Prochimenul zilei

Paremiile

Din Înțelepciunea lui Solomon, citire:

(3: 1-9)

Sufletele drepților sunt în mâna lui Dumnezeu și nu se va atinge de ele chinul. Părutu-s-a în ochii celor nepricepuți că au murit și s-a socotit pedepsire ieșirea lor și mergerea de la noi sfărâmare, dar ei sunt în pace. Că înaintea feței oamenilor de vor lua și chinuri, nădejdea lor este plină de nemurire. Și puțin fiind pedepsiți, cu mari binefaceri vor fi dăruiți, că Dumnezeu i-a încercat pe ei și i-a aflat vrednici de El. Ca aurul în topitoare i-a lămurit pe ei, și ca pe o jertfă de ardere întreagă i-a primit. Și în vremea cercetării lor vor străluci și ca scânteile pe paie vor fugi. Judeca-vor limbi și vor stăpâni popoare și va împărăți într-înșii Domnul în veci. Cei ce nădăjduiesc spre Dânsul vor înțelege adevărul și credincioșii în dragoste vor rămâne cu El. Că har și milă sunt peste cuvioșii Lui și cercetare întru aleșii Lui.

Din Înțelepciunea lui Solomon, citire:

(5: 16-24; 6: 1-3)

Drepții în veci vor fi vii și întru Domnul plata lor și purtarea de grijă pentru dânșii de la Cel preaînalt. Pentru aceasta, vor lua împărăția podoabei și stema frumuseții din mâna Domnului; căci cu dreapta Sa îi va acoperi pe ei și cu brațul Său îi va apăra. Lua-va toată arma dragostei Lui și va întrarma făptura spre izbânda asupra vrăjmașilor. Îmbrăca-se-va în zaua dreptății și Își va pune coif, judecata cea nefățarnică. Lua-va pavăză nebiruită sfințenia și va ascuți cumplită mânie ca o sabie; și va da război împreună cu ei lumea asupra celor fără de minte. Merge-vor drept nimeritoare săgețile fulgerelor și ca dintr-un arc bine încordat al norilor, la țintă va lovi. Și din mânia cea zvârlitoare de pietre pline se vor arunca grindine. Întărâta-se-va asupra lor apa mării și râurile îi vor îneca de năprasnă. Sta-va împotriva lor Duhul puterii și  ca un vifor îi va vântura pe ei și va pustii tot pământul fărădelegea și răutatea va răsturna scaunele celor puternici. Auziți, dar, împărați, și înțelegeți, învățați-vă, judecătorii marginilor pământului. Luați în urechi cei ce stăpâniți mulțimi și cei ce vă trufiți între popoarele neamurilor. Că de la Domnul s-a dat vouă stăpânirea, și puterea de la Cel preaînalt.

Din Înțelepciunea lui Solomon, citire:

(4: 7-15)

Dreptul de va ajunge să se sfârșească mai înainte, întru odihnă va fi. Că bătrânețile sunt cinstite, nu cele cu mulți ani, nici cele ce se numără cu numărul anilor. Ci căruntețile sunt înțelepciunea oamenilor și vârsta bătrâneților este viața neîntinată. Plăcut fiind lui Dumnezeu, l-a iubit și viețuind între păcătoși, s-a mutat. Răpitu-s-a, ca să nu schimbe răutatea mintea lui, sau înșelăciunea să înșele sufletul lui. Că râvna răutății întunecă cele bune și neînfrânarea poftei schimbă gândul cel fără de răutate. Sfârșindu-se curând, a plinit ani îndelungați. Că plăcut era Domnului sufletul lui. Pentru aceea s-a grăbit a-l scoate pe dânsul din mijlocul răutății. Și popoarele, văzând, n-au cunoscut și nici n-au pus în gând una ca aceasta: că har și milă este întru cuvioșii Lui și cercetare întru aleșii Lui.

La Litie

Stihira, glasul al 2-lea, însuşi glasul:

Din tinerețe iubind calea virtuții, ați deprins nevoințele cele stingătoare de patimi și ați învățat pe oameni să urască plăcerile, izvor al durerilor. Drept aceea, Cuvioșilor Părinți Daniil și Misail, vase pline de lumină ale Sfântului Duh făcându-vă și de la Dânsul primind darul minunilor, rugați-vă pentru tămăduirea celor bolnavi cu trupul și cu sufletul, pentru îndreptarea noastră pe calea pocăinței celei adevărate și pentru mântuirea tuturor celor ce vă cinstesc cu evlavie.

Slavă…, glasul al 5-lea:

Lăudaţi şi vă veseliţi, cetele călugărilor, că iată părinţii doririlor, Cuvioșii Daniil și Misail, astăzi se arată în Biserica Mântuitorului Hristos prin sfintele lor moaşte şi prin icoana lor. Veniţi să-i cinstim, ca pe niște mărgăritare ascunse ale iubirii de Dumnezeu, că acum înaintea Preasfintei Treimi neîncetat se roagă pentru sufletele noastre.

Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu, acelaşi glas:

Fericimu-te pe tine, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, şi te slăvim, credincioşii, după datorie, pe tine, cetatea cea neclintită, zidul cel nesurpat, folositoarea cea tare şi scăparea sufletelor noastre.

La Stihoavnă

Stihiri, glasul al 2-lea, podobie: Când de pe lemn…

Vrednici slujitori al lui Mântuitorului Hristos aţi fost, fericiţilor pustnici, liturghisind neîncetat dragostea lui Dumnezeu, căci ostenindu-vă în peşterile voastre, sufletele la ceruri aţi ridicat. Şi din slabi cu trupul şi în strâmtorări fiind, cu dorul după cele înalte şi dumnezeieşti aţi alergat, iubitorilor de Dumnezeu.

Stih: Scumpă este înaintea Domnului moartea cuvioșilor Săi.

Râvnă pentru liniştire aţi avut, Cuvioşilor Daniil şi Misail, căci învăpăiaţi de cuvântul dumnezeiesc al Mântuitorului Hristos, floare a smereniei şi rai al harului v-aţi arătat, Sfinţilor isihaşti. Şi chilii de piatră zidind cu osârdie pentru ostenelile sufletului, scris-aţi pe tăbliţele inimii legea şi cuvintele Domnului, de Dumnezeu văzătorilor.

Stih: Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi.

Pe scara înălţată până la cer şi descoperită lui Iacob ca nişte îngeri v-aţi urcat, şi adâncul Proniei dumnezeieşti l-aţi pogorât pe pământ, văzut-aţi strălucirea nesfârşită a Luminii celei neapropiate, Cuvioşilor. Astfel, închinarea de taină și zborul către ceruri al inimii ni-l arătaţi nouă în biserică.

Slavă…, glasul al 5-lea:

Cuvioșilor Părinți, glasul Evangheliei Domnului auzind, lumea ați părăsit, bogăția și slava întru nimic le-ați socotit; pentru aceasta, tuturor ați strigat: Iubiți pe Dumnezeu și veți afla har veșnic. Nimic să nu cinstiți mai mult decât dragostea lui, ca, atunci când va veni întru slava Lui, să aflați odihnă cu toți Sfinții! Cu ale căror rugăciuni, Hristoase, păzește și mântuiește sufletele noastre.

Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu – a Învierii, acelaşi glas:

Biserică și ușă ești, palat și scaun al Împăratului, Fecioară preacinstită, prin care Izbăvitorul meu, Hristos Domnul, celor ce dormeau întru întuneric S-a arătat, Soarele dreptății fiind, vrând să lumineze pe cei pe care i-a zidit după chipul Său, cu mâna Sa. Pentru aceasta, cu totul lăudată, ca una ce ai agonisit ca o Maică îndrăzneală către Dânsul, roagă-L neîncetat să se mântuiască sufletele noastre.

Troparul Sfinţilor

Glasul 1, podobie: Piatra fiind pecetluită...

Dascăli ai rugăciunii neîncetate și ai luptelor duhovnicești v-ați arătat, Cuvi­oşilor Daniil şi Misail, că de iubirea Mântuitorului Hristos nedespărţiţi fiind, cu apostolească râvnă Preasfintei Treimi aţi slujit cu osârdie, în peşteri nevoindu-vă. Pentru aceasta  cerem cu smerenie: Rugaţi-vă, să se mântuiască sufletele noastre!

Dacă se face binecuvântarea pâinilor, se cântă Troparul Cuvioșilor de două ori și troparul: Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te…, o dată. Dacă nu se face binecuvântarea pâinilor, se cântă Troparul Cuvioșilor, Slavă..., Și acum..., al Născătoarei – al Învierii, același glas (a se vedea la Vecernia mică).