Facere a lui Dimitrie (Daskalaki)

Cântarea 1

Glasul al 8-lea

Irmosul: «Pe Faraon cel ce se purta în căruţă l-a afundat toiagul lui Moise, cel ce a făcut minuni de demult, în chipul Crucii lovind şi despărţind marea şi pe Israel cel ce fugea, mergătorul cel pedestru, l-a mântuit, pe cel ce cânta cântare lui Dumnezeu».

Dă-i ajutorul tău celui ce dorește să te laude pe tine, celui ce mai presus de vrednicie încearcă lauda ta, o, Andree, și luminează mintea mea care este cufundată în întuneric, ca să alcătuiesc cântare pomenirii tale.

Sărbătoarea prăznuirii tale a răsărit, chemând pe toți credincioșii să te cinstească, slăvite, și să te laude pe tine, cel ce ești lăudătorul și prietenul Domnului, care ai cântat cântări noi, vrednice de Maica Acestuia. 

Toată Creta, împodobită cu strălucire, prăznuiește astăzi pe arhipăstorul, pe cel ce a făcut-o vestită și îi îndeamnă pe toți să îl cinstească la rându-le cu cântări de sărbătoare și cu laudă strălucită pe Andrei slăvitul. 

A Născătoarei...

Tu, Fecioară fără prihană, fă să înceteze asalturile nenorocirilor și risipiește din suflet întunericul patimilor, și izbăvește-ne din primejdii, căci tu acoperi cu acoperământul tău și mântuiești pe toți cei ce cad la tine și te fericesc pe tine. 

Cântarea a 3-a

Irmosul: «Cel Ce ai întărit cerurile cu pricepere şi ai întemeiat pământul peste ape, întăreşte-mă pe piatra Bisericii, Hristoase, că nu este sfânt afară de Tine, Unule Iubitorule de oameni».

Te-ai afierosit lui Dumnezeu din fragedă pruncie și I-ai slujit Lui până la bătrânețe, sprijinindu-te pe piatra poruncilor tale, părinte Andree, lauda Cretei și întărirea. 

Din Damasc și din Sion, ai venit în cetatea lui Constantin, fericite, și pe aceasta ai împodobit-o prin faptele tale bune și ai strălucit-o cu viețuirea ta cea aleasă, slujind cu dragoste, Andree, tuturor celor ce aveau nevoie. 

Ca o făclie prealuminoasă în sfeșnic ai fost pus pe tăria Bisericii, părinte, luminând pe toți prin învățăturile și faptele tale bune. Pentru aceea, Andree fericite, cu imne, noi, credincioșii, te lăudăm. 

A Născătoarei...

Pe tine, Maica luminii și faima oamenilor te lăudăm cei de pe pământ și cinstim viața noastră, pe Hristos, căci tu, Preasfântă, L-ai născut pe Cel ce a omorât boldul morții cu puterea Lui dumnezeiască. 

Cântarea a 4-a

Irmosul: «Tu eşti Tăria mea, Doamne, Tu şi Puterea mea, Tu Dumnezeul meu, Tu Bucuria mea, Cel ce n-ai lăsat Sânurile Părinteşti şi a noastră sărăcie ai cercetat; pentru aceasta cu Proorocul Avacum strig către Tine: Slavă Puterii Tale, Iubitorule de oameni».

Păstor al Cretei fiind, părinte, ai dus toate turmele ei cele cuvântătoare la mântuitoare pășune și le-ai dăruit îmbelșugată ocrotire, pentru aceea, și acum păzește de multele ispite pe cei ce cu credință vin la tine, fericite.

Cu laude și cu cântări ai desfătat și ai hrănit întreaga Biserică și păzești pururea părintește pe toți cei ce cântă cu dor Canonul cel Mare care pe mulți îi întoarce la Domnul prin pocăință, de Dumnezeu fericite Andree. 

Luminat-ai sufletele credincioșilor și ale tuturor celor ce te cinstesc cu adevărat, odinioară și acum, drept aceea, nu înceta să cercetezi toată Creta, căci în aceasta, părinte, te-ai rugat Domnului, purtând grijă de fiii tăi. 

A Născătoarei...

Tu ești nădejdea mea, Preacurată, tu ești sprijinul meu, tu, ocrotitoare și îngrădire tare, roagă-te Fiului tău pururea pentru mântuirea celor ce cu evlavie cred întru tine căci în fiecare zi cădem în multe păcate grele. Pentru aceea, vino grabnic în ajutor. 

Cântarea a 5-a

Irmosul: «Pentru ce m-ai lepădat de la faţa Ta, Cel ce eşti Lumină neapusă şi m-a acoperit întunericul cel străin pe mine, ticălosul? Ci mă întoarce şi la lumina poruncilor Tale îndreptează căile mele, rogu-mă».

Stâlp al adevărului și apărătorul dumnezeieștilor dogme, turn de strajă întărit, tu și acum, sfinte Andree, îi izbăvești pe cei ce te cinstesc pe tine din nemăsurate chinuri și rele întâmplări. 

Ai adus jertfe curate Domnului, bineprimite, sfinte slujiri și ierurgii în Duhul, făcându-te pe tine însuți curat prinos și ardere de tot Treimii sfinte, părinte. 

Limba ta de Dumnezeu cuvântătoare, făcând să răsune graiurile pline de îndrăznire ale teologiei tale, împărtășește har dumnezeiesc credincioșilor, iar cu laudele tale, părinte, și cu sfintele tale melodii străpungi totdeauna sufletele.  

A Născătoarei...

Te rog pe tine Fecioară, luminează-mi întunericul sufletului meu și du-mă la lumina neînnoptată a poruncilor Fiului tău și dă-mi mie să umblu fără împiedicare în lumină, Fecioară și să fiu mântuit. 

Cântarea a 6-a

Irmosul: «Curăţeşte-mă, Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele şi mă ridică dintru adâncul răutăţilor, rogu-mă, căci către Tine am strigat şi mă auzi Dumnezeul mântuirii mele».

Păstor și întâistătător a toată Creta, ai izbăvit din adâncul nenorocirilor turma ta nevătămată și ai dus-o la liman mântuitor. 

Cu osteneală arând țarina sufletelor cu plugul dumnezeiesc al învățăturilor tale și udând-o tainic cu cuvintele tale dumnezeiești, ai adus Domnului rod copt, strugurii cei cuvântători, o, Andree, prin propovăduirea ta. 

Te-ai arătat chip al virtuții și stâlp minunat al rugăciunii neîncetate, al smereniei, al adevărului, al înfrânării, al blândeții, al cuviinței și al dragostei, o, Andree, întâistătătorul Cretei.  

A Născătoarei...

Ca unul care ai preamărit, prin cuvinte de laudă și prin cântări, pe cea neispitită de nuntă care L-a născut pe Hristos, sfinte părinte, roagă-L pe Dumnezeu neîncetat, împreună cu ea, pentru fiii tăi. 

Cântarea a 7-a

Irmosul: «De pogorârea lui Dumnezeu focul s-a ruşinat în Babilon oarecând; pentru aceasta tinerii în cuptor cu bucuros picior, ca într-o grădină verde săltând, au cântat: Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri».

Tu ai revărsat din inima ta lauda Dumnezeului nostru, înțelepte, și ai cântat în Marea Biserică înălțările Acestuia, cu lauda îngerilor: Binecuvântat este Dumnezeu și cu adevărat minunat. 

Pururea ai propovăduit tuturor pocăința, o, Andree, căci prin aceasta noi toți ne slobozim din legăturile greșelilor și ale păcatului și ne mântuim strigând: Curățește, Dumnezeule, păcatele noastre.

Te-ai împărtășit de învățătură și te-ai desăvârșit bine în înțelepciunea cea din afară, părinte, dar întemeindu-te în chip minunat pe înțelepciunea dumnezeiască a Duhului Sfânt, ai scos de acolo har, povățuind pe credincioși și binecuvântând pe Dumnezeu.

A Născătoarei...

Te propovăduiesc pe tine Maică a lui Dumnezeu și te preamăresc pururea, căci prin tine noi, muritorii, ne slobozim din gheena și din osândă și, aflând mântuirea, cântăm: Binecuvântat este Dumnezeu, Fiul Fecioarei. 

Cântarea a 8-a

Irmosul: «De şapte ori cuptorul, muncitorul haldeilor l-a ars nebuneşte cinstitorilor de Dumnezeu; iar văzându-i pe aceştia cu o Putere mai bună mântuiţi, Făcătorului şi Izbăvitorului a strigat: tineri bine-L cuvântaţi, preoţi lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii».

Ca un iconom al harurilor Duhului, slăvite, luminezi Creta în chip vădit prin înțelepciunea ta, iar pe fiii tăi, părinte, îi mântuiești îngrădindu-i, desăvârșindu-i și învățându-i, Andree, să păzească neclintit credința părinților și să-L slăvească pe Domnul neîncetat în veci. 

Nu ai încetat să lupți pentru turma ta, și pe aceasta ai izbăvit-o de lupii cei cumpliți, iar turmele lui Hristos, chemându-le laolaltă cu fluierul tău duhovnicesc și prin melodia odelor și cântărilor tale le-ai adus, părinte, la pășunile mântuirii și  Îl slăvești pe Dumnezeu fără sfârșit în veci. 

Lumina Evangheliei a strălucit în lume prin cuvintele tale și a fulgerat strălucit taina cinstirii de Dumnezeu, dând dumnezeiască cunoștință tuturor credincioșilor. Căci pe toți îi povățuiești și îi înveți Andree, să creadă în Sfânta Treime, cugetătorule de Dumnezeu, și să facă din inimă voia Domnului. 

A Născătoarei...

Pe tine, Stăpână, cetele îngerilor te laudă de sus după vrednicie ca Maică a lui Dumnezeu, iar aici jos, toate corurile oamenilor te binecuvântează că ai născut pe Izbăvitorul și Mântuitorul tuturor, pentru aceea roagă-L ca pe Domnul slavei și Dumnezeu pururea pentru turma ta care te cinstește pe tine cu credință. 

Cântarea a 9-a

Irmosul: «Spăimântatu-s-a de aceasta cerul şi marginile pământului s-au minunat, că Dumnezeu S-a arătat oamenilor trupeşte şi pântecele tău s-a făcut mai desfătat decât cerurile; pentru aceasta, pe tine, de Dumnezeu Născătoare, începătoriile cetelor îngereşti şi omeneşti te mărim».

Tu te bucuri în ceruri de veșnică slavă și de viața mai bună, Andree, căci pe Dumnezeu L-ai slăvit pe pământ cu laudele tale și ai luminat toate adunările credincioșilor cu odele tale. Pentru aceea, Creta întreagă te laudă ca pe un păstor al ei și te preamărește. 

A venit astăzi praznicul pomenirii tale, Andree prealăudate, și insula cretanilor pe care ai păstorit-o părintește și toată Biserica te laudă cu cântări și ode ca fiind luminător, părinte și păstor al ei și cu adevărat lauda ortodocșilor. 

Sălășluindu-te acum împreună cu corurile cele sus, veghezi, Andree, turma ta, pentru aceea pe Dumnezeu roagă-L, sfinte, cu tărie pentru noi și pentru toți cei ce te laudă curat să ne izbăvească din multe primejdii pe noi, cei ce te lăudăm și te preamărim pe tine. 

A Născătoarei...

Te-a slăvit pe tine, Fecioară, pe pământ în cântări și în ode Andrei, și prin cuvintele și canoanele lui te-a preamărit în chip cuvios, pentru aceea, primește-l pe acesta care face multe rugăciuni pentru noi, Fecioară, Fiului tău și Făcătorului și împreună cu el, mijlocește și tu însăți.