Mănăstirea Neamţ

Sfântul Cuvios Paisie Velicicovschi a fost pomenit la Mănăstirea Neamț

La mijlocul lunii lui Brumar, „Ierusalimul Ortodoxiei române”  - Mănăstirea Neamț și-a serbat unul dintre ocrotitorii așezământului monahal, pe Sfântul Cuvios Paisie Velicicovschi de la Neamț. Sfânta Liturghie cu prilejul hramului mănăstirii a fost oficiată vineri, 15 noiembrie 2019, de Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, dimpreună cu un sobor de preoți și diaconi.

„Numai prin credinţă, fără fapte, nu este cu putinţă mântuirea” – Sfântul Paisie de la Neamţ

În Mănăstirea Neamţ zidi spital pentru bolnavi şi case de oaspeţi. Stareţul rânduia pe cei bătrâni şi bolnavi la spital, încredinţându-i fratelui Onosie, bolnicerul mănăstirii. El cerea îngrijitorilor să slujească bolnavilor ca lui Dumnezeu, să le dea mâncare cât mai bună, pâine albă şi vin, să-i spele săptămânal şi să le menţină curăţenie exemplară în bolniţă.

Viaţa duhovnicească din Mănăstirea Neamţ sub stăreţia Sfântului Paisie

„Prin chilii unii scriau cărţi, alţii împleteau, alţii torceau lână, alţii coseau camilafce şi potcapuri, făceau metanii, ţeseau stofe pentru rase şi mantii, făceau cruci şi linguri sau se ocupau cu alte lucruri manuale. Toţi erau sub supravegherea duhovnicilor, la care-şi mărturiseau păcatele şi gândurile de două ori pe zi: dimineaţa spuneau pe cele făcute noaptea, iar seara pe cele făcute ziua. Fără binecuvântarea duhovnicului, nimeni nu îndrăznea să facă ceva, nici măcar să mănânce un fruct.”

Sfântul Paisie de la Neamț și prima Filocalie a Ortodoxiei

Astăzi nu ni se pare mare lucru redactarea unei cărți. Dar trebuie să ținem seama că Sfântul Paisie a terminat prima Filocalie ortodoxă cu mult înainte de inventarea mijloacelor moderne de traducere, cercetare și tipărire. Bătrân și aproape orb, Sfântul Paisie a redactat un manuscris de aproximativ 500 de pagini, care ulterior a fost copiat și răspândit în toată lumea ortodoxă.
45 fotografii

(Foto) Mănăstirea Neamț – locul de suflet al Sfântului Paisie

Foto: Ștefan Cojocariu

Cuviosul Eustatie Protopsaltul – cel mai mare protopsalt al secolului XVI, din Moldova

Protopsaltul Eustatie a fost unul dintre cei dintâi dascăli ai „şcolii de gramatică” din Mănăstirea Putna, întemeiată după anul 1470 din porunca lui Ştefan cel Mare. El preda călugărilor gramatica muzicii psaltice şi cântările pe cele opt glasuri, fiind numit de ucenicii săi „ritor, domesticus, dascăl şi protopsalt”. Numele său se făcuse cunoscut în toate mănăstirile din Moldova şi la curtea marelui voievod, care îl preţuia în chip deosebit şi adeseori venea la Putna să-l asculte cum laudă pe Dumnezeu. Era cunoscut, de asemenea, în mănăstirile din Athos şi era numărat printre cei mai vestiţi protopsalţi ai Patriarhiei de Constantinopol, cu numele de „Eustatie de la Putna”.

Sfântul necunoscut de la Mănăstirea Neamţ

Sfinţenia vieţii călugărilor nemţeni din secolul XIV o dovedeşte cu prisosinţă recenta descoperire prin minune dumnezeiască a moaştelor unui sihastru sfânt din această epocă, aflate chiar sub pavajul central ce duce la biserică. Acest fapt s-a petrecut în zilele de 24-26 mai 1986, când s-a observat că, la jumătatea distanţei dintre clopotniţă şi biserică, pavajul gros de piatră şi ciment s-a ridicat circa 30 cm pe dimensiunea unui mormânt, în chip miraculos.

Ferecătura în iconografia ortodoxă

Ferecătura este o îmbrăcăminte de aur și argint, ornamentată cu pietre prețioase, ce este așezată pe o icoană, ca urmare a minunilor săvârșite prin intermediul icoanei.

Mitropolitul Gheorghe I a păstorit Biserica lui Hristos din Moldova timp de 34 de ani

Marele Mitropolit Gheorghe, cel dintâi rugător către Dumnezeu al Moldovei, era el însuşi un exemplu viu de sfinţenie, de cuvioşie, de smerenie şi de iubire către toţi. Purta mare grijă de copiii orfani şi de văduvele de război, care erau atât de numeroase în vremea sa. O grijă deosebită avea şi pentru zecile de mii de oşteni căzuţi în desele războaie. La porunca sa, osemintele lor erau adunate la mănăstiri şi biserici, iar numele lor erau scrise în marile pomelnice ctitoreşti. În anumite zile de peste an, şi mai ales la hramuri, se făceau în toată Moldova liturghii, parastase şi praznice de obşte pentru odihna sufletelor fericiţilor ctitori şi eroi ai neamului.

Cuviosul Dometian Arhimandritul, mare egumen al Mănăstirilor Neamţ şi Bistriţa

Fiind călugăr învăţat şi iubit, atât de soborul părinţilor, cât şi de marele domn Alexandru cel Bun, arhimandritul Dometian a fost numit, la 7 ianuarie 1407, stareţ al Mănăstirilor Neamţ şi Bistriţa, „ca să fie aceste mănăstiri nedespărţite una de alta”. Din acest moment au fost unite ambele mănăstiri sub aceeaşi conducere mai bine de 20 de ani.

Pagini