Aflată la 20 de kilometri depărtare de orașul Veria, mănăstirea este unul dintre așezămintele monahale pline de istorie ale ținuturilor Macedoniei. Ființează încă din veacul al IX-lea ca schit, iar ca mănăstire din veacul al XIV-lea.

Sfinți nevoitori în mănăstirea de la Pieria

Faima deosebită a mănăstirii i-o dau și marii sfinți ai Ortodoxiei care au viețuit într-însa. Aici a devenit călugăr și Sfântul Clement spre sfârșitul secolului al IX-lea, care mai târziu a ajuns arhiepiscop al Ohridei. Aici s-a călugărit în secolul al X-lea și Cuviosul Antonie, ocrotitorul Veriei.

În secolul al XIV-lea, Sfântul Grigorie Palama și ucenicii lui s-au stabilit în peșterile din preajma mănăstirii. În aceeași perioadă, au trecut pe la Mănăstirea Sfântului Ioan Botezătorul și Cuvioșii Atanasie și Grigorie Bizantinul, care au construit Mănăstirea Marele Meteor.

În secolul al XVI-lea, pe aici au trecut Cuviosul Dionisie, starețul Mănăstirii Filotheu și Sfântul Teona, Arhiepiscopul Tesalonicului. În secolul al XVIII-lea, în jurul anului 1776, a viețuit aici Sfântul Cosma Etolianul

Distrugere și refacere

În anul 1822, după revoluția din Nausa, mănăstirea a fost arsă în întregime de turci, singura clădire care s-a salvat fiind paraclisul zidit în stâncă al Schimbării la Față a Mântuitorului, dimpreună cu toate odoarele. Până în anul 1835 a fost clădită din nou, iar în ultimii ani a fost restaurată, în ea viețuind astăzi patru monahi.

Forma pe care mănăstirea o are până în zilele noastre este cea de la 1835. Doar în deceniul anilor 1960 a fost construită o parte din aripa de est, care servește drept stăreție. Unele înnoiri importante s-au făcut în 1987, precum și în perioada 1980-2000.

Ansamblul clădirilor

Intrând prin porțile mari de tip cetate, se deschide o primă curte în care se află stăreția și un corp de chilii distrus de un incendiu în anul 1920. Înaintând spre vest, o altă intrare cu un basorelief din piatră cu Sfântul Ioan Botezătorul duce la cea de-a doua curte, la synodicon, la arhondaric, la trapeză și la bucătărie.

În mijlocul acestui spațiu se află katholikonul, cu hramul Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. În partea stângă a bisericii, un izvor cu apă curgătoare acoperit de o clădire transformată astăzi în clopotniță.

Terasa construită recent în fața bisericii oferă privitorului un peisajul magnific: sus vârful Tzamala, iar mai jos, lacul natural creat de râul Aliakmonas. Vizavi de biserică se desfășoară o aripă cu chilii, în care se află veche biserica a mănăstirii, cu picturi excepționale.

Odoarele mănăstirii

În mănăstire se păstrează foarte multe moaște de sfinți, dintre care pomenim părți din moaștele Sfântului Ioan Botezătorul (falange de la degetele mânii), ale sfinților Ioan Gură de Aur, Haralambie, Trifon, Varvara, Cosma și Damian, Nicolae, Dionisie Areopagitul, Artemie, Apostolul Luca și Clement al Ohridei (cinstitul cap izvorâtor de mir).

În afara mănăstirii, în partea de vestică, nu departe de cascadă, se află peștera binecuvântată în care s-a nevoit Sfântul Grigorie Palama, iar mai jos – peștera Sfântului Theona și alte peșteri.

Date de contact

Adresă: Moni Timiou Prodromou, 591 32, Greece

Telefon: (+30) 23310 43430; (+30) 23310 43432

Program de vizitare: zilnic între 18.00 și 21.00 (cu excepția zilelor de duminică).

(Foto) Paşi de pelerin la Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” – Pieria, Grecia