În această seară, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a săvârșit ultima slujbă de pomenire a celor 16 femei române cu viață sfântă, a căror trecere în rândul sfinților a fost hotărâtă în ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din ziua de 1 iulie 2025. Acestea sunt: Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu; Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica; Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești; Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea; Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș; Sfânta Magdalena de la Mălainița; Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău; Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic; Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic; Sfânta Olimpiada din Fărcașa; Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași; Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu, cu cinstire; Sfânta Anastasia Șaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna; Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv; Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana și Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi.

La slujba de pomenire au participat ierarhi membri ai Sfântului Sinod, ostenitori ai Administrației Patriarhale și ai Administrației eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor, precum și clerici și credincioși din Capitală.

În cuvântul de învățătură adresat credincioșilor, Preasfinția Sa a evidențiat simbolistica duhovnicească și importanța acestui moment istoric din viața Bisericii Ortodoxe Române:

Proclamarea generală a canonizării celor 16 femei sfinte române, în Anul omagial al pastorației familiei creștine, are o importanță și o semnificație profundă atât pentru Biserica noastră, cât și pentru societatea românească. Privindu-le mâine icoanele, în cadrul ceremoniei, și cinstindu-le apoi de-a lungul întregii noastre vieți, ascultând sfintele lor slujbe, dar mai ales citind minunatele lor vieți sau sinaxare, trebuie să ne întărim în credință și să ne umplem de râvna pe care ele au arătat-o în mod lucrător, pentru a ne înaripa și noi cu dumnezeiescul dor care le-a trecut pe ele de la viața pământească la cea cerească. Este important să reflectăm asupra rolului familiei în viața lor și în formarea lor duhovnicească. Dintre cele 16 femei canonizate, 11 au fost monahii, iar cinci au fost mirence. Dintre cele 11 sfinte monahii, șase au intrat în mănăstire de tinere, iar cinci au pășit în viața monahală după ce, având familii, au rămas văduve. Totodată, dintre cele 16 femei române canonizate, zece au fost căsătorite, soții și mame, iar celelalte șase au intrat la vârsta fragedă și nevinovată a adolescenței în cinul monahal. Slujba din această seară, Sfânta Liturghie de mâine și, mai ales, proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinte femei române, alături de evenimentele care vor urma – proclamările locale și slujbele din zilele de pomenire săvârșite an de an – sunt adevărate cateheze menite să transmită, prin puterea exemplului, învățătura Bisericii noastre despre familie, despre mame și copii, despre cultivarea sfințeniei în familie, capabilă să rodească sfinți, despre văduvia închinată lui Dumnezeu și trăită în evlavie și curăție, precum și despre feciorie, ca frumusețe și cunună a Bisericii.

Răspunsurile liturgice au fost oferite în această seară de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, dirijat de arhidiaconul Mihail Bucă.