Cântări către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu și Pururea Fecioară Maria

Lăudând, te măresc pe tine, Nepătată,
ceea ce neamul nostru l-ai mărit
Rugându-mă, te rog pe tine, Prealăudată,
ceea ce pururi pe Fiul L-ai rugat.

Binecuvântând, te fericesc pe tine, Stăpână,
pe care neamuri de credincioși te fericesc,
Cânt harul tău, Stăpână
pe care coruri de îngeri te măresc. 

Nestricată mireasă nenuntită
Rogu-te mintea mea cu har o dăruiește,
Nenuntită Fecioară fără de pată
Te rog pe tine ochii mei îi luminează.

Maica Domnului, Marie, a lui Dumnezeu Mireasă,
căile mele le îndreaptă, rogu-mă,
Fecioară Maică, Stăpână fără pată,
pe mine, cel primejduit, păzește-mă.

Capul mântuirii noastre
mântuirea mea tu o lucrează,
Ceea ce ești începutul bunei voiri către noi
dumnezeiască binecuvântare și mie dăruiește-mi.

Ceea ce ai născut Lumina cea neînserată
mintea mea întunecată la lumină o strămută,
ceea ce risipești întunecimile înșelărilor
să pășim drept ne învață.

Ceea ce ești lumii ocrotitoare, Stăpâna tuturor,
din ispite și primejdii mă izbăvește,
ceea ce ai născut lumii harul
bucurie veșnică îmi dăruiește.

Arătarea tainei celei înfricoșate
ușile pocăinței deschide-mi mie,
ceea ce ridici ale muritorilor păcate
fiu al mântuirii mă arată.

Ceea ce pe Hristos ai purtat în brațe
binevoitor fă-L mie pe Judecătorul,
ceea ce ca pe un prunc ai alăptat pe Ziditorul
Pe Stăpânul tuturor Îl îmblânzește.

Comoara vieții necheltuită
îmbogățește sufletul meu cel sărăcit,
Sfeșnic purtător de lumină cu totul strălucit
luminează mintea mea cea întunecată.

Puterea celor ce se ostenesc, Mireasa lui Dumnezeu,
întărește sufletul meu cel ostenit,
Doctorul celor bolnavi, Prealăudată,
pe mine, cel ce sufăr de boală cumplit, mă tămăduiește.

Ceea ce ești izvor frumos curgător, izvorâtor din Dumnezeu,
veșnic și nedeșertat,
adapă sufletul meu cel însetat
și arată-l pământ udat.

Începutul bunei voiri a lui Dumnezeu
Binevoiește, Curată, să fiu curățit,
Limanul cel bun al celor ce plutesc pe mare
din valuri Tu mă izbăvește.

Hrană care a urmat manei
sufletul meu cel flămând hrănește-l,
Ceea ce ești slujitoare desfătării Sfintei Sfintelor
de dumnezeiasca desfătare și pe mine învrednicește-mă.

Nor purtător de lumină, pururea luminos,
suflet, minte și ochi luminează,
Cu totul fără prihană mireasă nenuntită
miluiește pe cei ce te laudă fierbinte.

Ceea ce ai purtat Pâinea cea vie
pe mine, cel omorât, Fecioară, mă viază,
Ceea ce ai odrăslit Spicul cel dumnezeiesc
pe mine, cel mort, mă înnoiește.

Ridicarea cereștii bucurii
umple de bucurie inima mea,
nimicirea Împărăției iadului,
sufletul și mintea mea cu dar le dăruiește.

Izvor de har, Maică Prealăudată,
izbăvește-mă de chinuri și primejdii,
Pururea Fecioară, mireasă nenuntită,
păzește-mă pe mine cel luptat.

Apărătoare tare a fecioriei
sufletul meu îl păzește curat,
Preasfântă, locașul lui Dumnezeu,
pe mine, cel primejduit, tu mă păzește.

Cu totul fără prihană, Fecioară fără pată,
vindecă patimile sufletului meu.
Preasfântă Fecioară cu totul virtuoasă
potolește tulburarea sufletului meu.

Pământ mult roditor și nearat
din toate neamurile ai fost de Dumnezeu aleasă,
sufletul meu ară-l
și arată-l împodobit de spice.

Preasfântă Fecioară ajută-mă,
la apărarea ta scap,
Preasfânta mea Stăpână, auzi-mă,
în credința ta am nădăjduit.

Cu păcate nelegiuite, Preanevinovată,
frumusețea sufletului meu am înnegrit-o,
totuși binevoiește cu lacrimi să spăl sufletul meu
pe care eu, ticălosul, în chip fără de minte l-am făcut nefolositor.

Pe Fiul și Dumnezeul tău roagă-L
Și pe Judecătorul mi-L fă binevoitor
cu rugăciunile tale, fă-mă rugător al tău
și din înfricoșată osândă mă izbăvește.

(Sfântul Nectarie Taumaturgul, Theotokarion)