Ev. Matei 20, 17-28

 

În vremea aceea, pe când mergea la Ierusalim, Iisus a luat pe cei doisprezece ucenici la o parte, pe cale, şi le-a spus: iată ne ducem la Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat pe mâna căpeteniilor preoţilor şi cărturarilor şi-L vor osândi la moarte; apoi îl vor da în mâna păgânilor, ca să-L batjocorească, să-L bată şi să-L răstignească, dar a treia zi va învia. Atunci s-a apropiat de Dânsul mama fiilor lui Zevedeu, împreună cu fiii ei, închinându-se şi cerând ceva de la Dânsul. Dar El a întrebat-o: ce voieşti? Răspunsa ea: porunceşte ca să şadă aceşti doi fii ai mei, unul de-a dreapta Ta şi altul de-a stânga Ta, în împărăţia Ta. Dar Iisus, răspunzând, le-a zis: nu ştiţi ce cereţi. Puteţi, oare, să beţi paharul pe care-l voi bea Eu şi să vă botezaţi cu botezul cu care Eu Mă botez? Putem, au zis ei. Iar El le-a răspuns: cu adevărat, paharul Meu îl veţi bea şi cu botezul cu care Eu Mă botez vă veţi boteza; dar a şedea de-a dreapta Mea, sau de-a stânga Mea, nu-Mi este îngăduit să dau decât celor cărora s-a rânduit de Tatăl Meu. Auzind acestea, cei zece ucenici s-au mâniat pe cei doi fraţi. Dar Iisus, chemându-i la Sine, le-a zis: ştiţi că domnitorii popoarelor stăpânesc peste ele şi cei mari au asupra lor toată puterea. Nu tot aşa va fi între voi, ci oricare va vrea să fie mai mare între voi să fie slujitorul vostru; şi oricare va vrea să fie cel dintâi între voi să vă fie slujitorul vostru, după cum şi Fiul Omului n-a venit să I se slujească, ci ca să slujească şi să-şi dea sufletul Său preţ de răscumpărare pentru mulţi.