Intrarea în mănăstire se află în colţul de sud-vest şi are o boltă exterioară, susţinută de coloane, pe care este reprezentat Pantocratorul. În partea dreaptă a intrării se află o cişmea de marmură, cu ornamentație în stil rococo, zidită în 1781.

Curtea este mică şi este placată cu piatră. În partea stângă, în curte, se află o altă cişmea, făcută de schevofilaxul Chiril, ca şi cea de la intrare.

Trapeza se află la primul nivel al aripii de sud. A fost mutată de la subsol în 1744 şi pictată în 1749. Turnul are dimensiunile de 11,5 x 10,5 m şi o înălţime de 24 m. A fost de curând renovat şi în el se află schevofilachionul şi iconofilachionul mănăstirii.

Katholikonul, zidit între 1362-1363, se află în partea de nord-vest a curţii. Aşezarea bisericii se datorează extinderii mănăstirii spre sud-est.

Paraclisele mănăstirii

Mănăstirea Pantocrator are 14 paraclise, din care şapte în incintă, iar şapte în afara mănăstirii.

În partea dreaptă a intrării în mănăstire se află Paraclisul Sfântului Nicolae. În colţul de nord-est se află Paraclisul Sfinţilor Andrei şi Ioanichie (1781), iar exact deasupra lui este Paraclisul Sfinţilor Arhangheli (1781). În vârful turnului mare se află Paraclisul Înălţării. În aripa de apus se află Paraclisul Sfântului Ioan Botezătorul. În turnul de deasupra intrării se află Paraclisul Sfântului Pantelimon. În partea nordică a katholikonului se află Paraclisul Adormirii Maicii Domnului (1538).

În afara mănăstirii, în partea de sud-est, pe o stâncă abruptă, se află Paraclisul Sfântului Atanasie Athonitul (secolul al XIV-lea), care a folosit drept biserică de cimitir. Biserica de astăzi a cimitirului, închinată Sfinţilor Doctori fără de Arginți (1771), se află tot în afara mănăstirii. La fel sunt construite şi Paraclisele Sfântului Onufrie (în secolul al XVI-lea a trăit aici Sfântul Teona Mitropolitul Tesalonicului), al Sfinţilor Apostoli, al Sfintei Ana, al Sfântului Trifon, precum şi Paraclisul Sfântului Atanasie cel Mare, unde, potrivit tradiţiei, s-a pus piatra de temelie a mănăstirii de către împăratul Alexie I Comneanul, însă Icoana Maicii Domnului „Gherontissa” şi uneltele lucrătorilor au fost duse în chip minunat în locul unde este construită astăzi mănăstirea.

Chilii şi colibe

Mănăstirea mai are două kathisme şi 12 chilii. De asemenea, în regiunea Kapsala mai sunt risipite 38 de colibe, multe nelocuite. Cea mai cunoscută aşezare de aici este Chilia „Axion Estin”, unde a avut loc minunea predării cântării îngerești cu același nume „Cuvine-se cu adevărat…” de către Arhanghelul Gavriil monahului-ucenic de la această Chilie, în secolul X. Mai la nord de aceasta se află Chilia Sfântului Vasile, unde a trăit Sfântul Gherasim din Kefalonia, precum și Cuviosul Teofil, ale cărui moaște se păstrează aici. De asemenea, aici a trăit și Cuviosul Nicodim Aghioritul. În Kapsala se găsesc şi două aşezăminte româneşti: Chilia „Sfântul Gheorghe” şi Chilia „Sfântul Tihon”.

De Mănăstirea Pantocrator ţine Schitul Sfântului Proroc Ilie, unde s-a nevoit Sfântul Paisie Velicikovski.

(Foto) Mănăstirea Pantocrator ‒ adăpost al Icoanei Maicii Domnului „Gherontissa”