Cântarea a 3-a

Glasul al 2-lea

Irmos: Pe piatra credinţei întărindu-mă, lărgit-ai gura mea asupra vrăjmaşilor mei, că s-a veselit duhul meu, cântând: nu este sfânt ca Dumnezeul nostru şi nu este drept afară de Tine, Doamne.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

În deşert, se adună adunarea lui Irod cu gând ucigaş, ca să acidă pe Domnul Hristos, Cel Ce S-a născut, Căruia cântăm: Tu eşti Dumnezeul nostru şi nu este drept afară de Tine, Doamne.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Sfatul cel cumplit şi de suflet ucigător al lui Irod, îndreptat fiind împotriva lui Dumnezeu, socoteşte să ucidă împreună cu pruncii pe Stăpânul Hristos, Căruia cântăm: Tu eşti Dumnezeul nostru şi nu este drept afară de Tine, Doamne.

Cântarea a 8-a

Irmos: Cuvântul tiranului care se ridica cu putere, de şapte ori a încins oarecând cuptorul, în care tinerii nu au ars, călcând în picioare porunca împăratului, ci au strigat: toate lucrurile Domnului pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Vărsând lacrimi întocmai ca nişte miruri înaintea lui Hristos, Cel Ce S-a născut cu Trup pentru noi, să ne curăţim întinăciunile şi apropiindu-ne curaţi de Cel fără de prihană, să strigăm: toate lucrurile Dom­nului pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Cu lacrimi de umilinţă de la­crimile înfricoşătoarelor chi­nuri ce au să fie să scăpăm noi păcătoşii, mergând pe urmele lui Hristos, Cel Ce S-a înfăşat în scutece ca un Prunc şi să strigăm: toate lucrurile Domnului pe Domnul lăudaţi-L şi-L prea­înălţaţi întru toţi vecii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Ştiind că izbăvirea se apro­pie, cu izvorul lacrimilor prin mărturisire spălându-ne, să ne apropiem, credincioşilor, de Hristos, Cel Ce S-a născut cu Trup în peşteră, strigând: toate lucrurile Domnului pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a

Irmos: Cu suflete curate şi cu buze nespurcate, veniţi să preamărim pe cea Neîntinată şi Preacurată, pe Maica lui Emmanuel, rugăciuni aducând printr-Însa Celui Ce S-a născut dintr-Însa. Milostiveşte-Te de sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule şi ne mântuieşte pe noi.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Necunoscător, viclean şi plin de pizmă, nimeni din cei ce aduc acum daruri plăcute lui Dumnezeu să nu fie: în loc de smirnă, aur şi tămâie, mireas­ma faptelor bune; cântând lui Hristos Celui Ce S-a născut: mi­lostiveşte-Te de sufletele noas­tre, Hristoase Dumnezeule şi ne mântuieşte pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Zis-a Irod cel împietrit la inimă către magii cei înţelepţi: mergeţi de căutaţi pe Împăra­tul, Cel Ce S-a născut acum; şi aflându-L să-mi spuneţi şi mie, gândind cumplitul, cu inimă ucigaşă, la uciderea Lui. Milos­tiveşte-Te de sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule şi ne mântuieşte pe noi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

O, ucigaşă îndrăznire ne­bună, de vreme ce ai dat uitării că nimeni nu poate să prindă pe Dumnezeu ca să-L ucidă. Că înfierbântat fiind de mânie, ai înjunghiat cu cruzime pe prunci, Iroade. Milostiveşte-Te de su­fletele noastre, Hristoase Dum­nezeule şi ne mântuieşte pe noi.