Troparul Sfântului Ierarh Grigorie Teologul, Arhiepiscopul Constantinopolului, glasul 1:

Fluierul cel păstoresc al teologiei tale a biruit trâmbiţele ritorilor; că ţie, celui ce ai încercat adâncurile duhului, ţi s-au adăugat şi Frumuseţile Cuvântului. Ci, roagă pe Hristos Dumnezeu, Sfinte Părinte Grigorie, să mântuiască sufletele noastre.

Cântarea1, glasul 1.

Irmosul:

Văzătorul de Dumnezeu Moise începe mai înainte cântarea de laudă a lui Israel; iar Maria stă în fruntea înţeleptelor femei; să cântăm toţi cântare de biruinţă Izbăvitorului Dumnezeu.

Stih: Sfinte Părinte Grigorie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ai stat, aducând ca jertfă Dumnezeiescul sânge, izbăvitor de păcatul cel din început şi de patimile noastre; iar acum, Sfinte Părinte Grigorie, Preaînţeleptule, fă-ne nouă, credincioşilor, pe Dumnezeu Milostiv.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Tablele cele de Dumnezeu scrise le-a primit Moise, intrând oarecând în nor; iar tu, urmărind cu gândul mulţimea care a primit pe Dumnezeu, ai căzut cu totul în rugăciuni, înaintea lui Dumnezeu.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel Ce este Dumnezeu mai presus de toate, pentru milostivirea Sa, vrând să ridice din moarte şi din stricăciune firea omenească, S-a Sălăşluit în Curatul tău pântece, Fecioară Preacurată.

Catavasie, glasul al 3-lea:

Pământul cel roditor de adâncime, uscat l-a trecut oarecând soarele; căci ca un zid s-a închegat apa de amândouă părţile, trecând poporul marea pedestru şi lui Dumnezeu cu plăcere cântând: să cântăm Domnului, căci cu Slavă S-a preaslăvit.

Cântarea a 3-a.

Irmosul:

Sfinţita Maică Ana, care mai înainte de zămislire a făgăduit fără şovăire lui Dumnezeu pe curatul Samuel, născându-l, cântă acum împreună cu noi: întăritu-s-a inima mea întru Domnul.

Stih: Sfinte Părinte Grigorie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cel ce mai înainte de ieşirea din pantele ai fost vestit celei ce te-a născut, părinte cuvioase şi porţi un nume de care eşti vrednic, înţelepte ierarhe, din adâncul inimii strigăm ţie: bucură-te părinte!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cel ce mai înainte de a fi prins de cele rele, însoţitoare şi ajutătoare la lucru, prin Dumnezeieşti semne ai aflat curăţia cea Dumnezeiască şi cumpătarea, apărătorule al credincioşilor; veselindu-ne strigăm ţie: bucură-te părinte!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Alunecarea cea de demult a strămoaşei Eva ai îndreptat-o, primind întru tine pe Cuvântul Tatălui, Cel Ce a îndreptat pe cei surpaţi, cu Putere nebiruită, Maică Fecioară.

Catavasie:

Întărirea celor ce nădăjduiesc spre Tine, întăreşte, Doamne, Biserica Ta, pe care ai câştigat-o cu scump sângele Tău.

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Stând împreună cu minunatul Avacum la Dumnezeiasca ta strajă, Sfinter Părinte Grigorie şi pe Cel Ce este pe aripile Heruvimilor, înţelegându-L, mântuirii a toată lumea te-ai făcut îndrumător, pururea strigând: Slavă Puterii Tale, Doamne.

Stih: Sfinte Părinte Grigorie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mai marilor Cetelor celor ce stau aproape şi se găsesc înaintea lui Dumnezeu întocmai fiind, preaînţelepte şi cele ce sunt mai presus decât acestea cu mintea înconjurându-le, ai ajuns la adâncul învăţăturii celei preaînalte, de acolo aducând oamenilor bogăţie neîmpuţinată.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cel ce ai pătruns în Norul Cel Necuprins cu mintea şi ca din spatele unei stânci ai privit Firea Cea Nematerialnică amestecată cu cea materialnică, ai fost tâlcuitor al Unirii Celei Neamestecate, slugă a lui Hristos; pe Acesta fă-L Milostiv robilor Săi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Munte Înţelegător te-ai arătat, din care s-a tăiat în chip de negrăit Piatra Cea Nestemată, care a subţiat chipul întunecatei înşelăciuni; şi cu luminarea harului a luminat pe cei ce cu credinţă pururea strigă: Slavă Puterii Tale, Doamne.

Catavasie:

Acoperit-a cerurile bunătatea Ta, Hristoase; că ieşind din Chivotul Sfinţirii Tale din Nevătămată Maică, în Biserica Slavei Tale Te-ai arătat ca un Prunc în braţe purtat; şi s-au umplut toate de lauda Ta.

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Cărbunele aprins, luat în cleşte şi purtat de Serafim, a atins oarecând buzele lui Isaia; iar cel ce s-a curăţit a propovăduit tuturor să înveţe dreptatea.

Stih: Sfinte Părinte Grigorie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Apropiindu-te prin curăţia minţii şi a sufletului de Focul Întreg al Vederii Dumnezeieşti, Preafericite Grigorie, ai scos cu nesaţ, cu însuţi mâna ta, Lumina Cea Întreit Strălucitoare şi întocmai Văzută.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

De Strălucirile Luminii Celei în Trei Sori fiind pătruns şi de lumină fiind aprins, luminându-ţi mintea cu Dumnezeieşti Raze, ai răspândit tuturor Razele ce se răsfrâng din Ea.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe Lumina Cea din Lumină, pe Cuvântul Cel fără de început, Unul-Născut al Tatălui, primindu-L, Maică Fecioară, Uşă a Luminii, în chip lămurit te-ai făcut, strălucind tuturor pe Soarele dreptăţii.

Catavasie:

Când a văzut Isaia, în vedenie, pe Dumnezeu pe Scaun Preaînalt, de îngerii Slavei înconjurat, a strigat: vai, mie ticălosul! Că am văzut mai înainte pe Dumnezeu Întrupat, pe Cel Ce stăpâneşte pacea şi Lumina Cea Neînserată.

Cântarea a 6-a.

Irmosul:

Proorocul Iona, cel ce a suferit primejdie preamare, nu s-a prăpădit de învălmăşirea valurilor mării, de povara sorţii şi de apăsarea coapselor fiarei de mare, ci striga: Hristoase, ridică la Tine viaţa mea!

Stih: Sfinte Părinte Grigorie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cel ce nu te-ai înecat cu mintea cercetând adâncimea Dumne­zeiescului Adânc şi dintr-însele scoţând mărgăritarul, tu ai pus înaintea Stăpânului tăcerea ca şi cuvântul, Preaalesule Ierarhe Grigorie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cel ce prin rugăciune curată ai alinat marea cea sălbăticită şi sărătura cuvintelor celor străine ai lepădat-o cu scârbă, tu ai adus Stăpânului pe poporul cel credincios, ca pe o pictură cerească, Sfinte Grigorie.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Necuprinsă de cugetele omeneşti este Taina naşterii tale celei de negrăit şi înfricoşătoare, Maică a lui Dumnezeu; că tu, Fecioară, născând pe Făcătorul tuturor, ai rămas de-a pururea Fecioară.

Catavasie:

Strigat-a Ţie bătrânul, văzând cu ochii mântuirea, care a venit popoarelor de la Dumnezeu: Hristoase, Tu eşti Dumnezeul meu.

CONDAC, glasul al 3-lea. Podobie: Fecioara astăzi...

Cu limba ta cea de Dumnezeu grăitoare, încurcăturile ritorilor dezlegând, mărite, ai împodobit Biserica cu veşmântul Ortodoxiei, cel ţesut de sus; pe care şi purtându-l, strigă împreună cu noi, fiii tăi: bucură-te părinte, mintea cea preaînaltă a teologiei.

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

Trecut-au prin văpaia cea nestinsă a cuptorului ca printr-o cămară de mire, tinerii care, odinioară, pentru dreapta cinstire de Dumnezeu sfinţi s-au arătat cu adevărat şi cu un glas cântând, laudă aduceau: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Sfinte Părinte Grigorie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Înaintea scaunelor judecă­torilor celor nedrepţi stând, Părinte Grigorie, pe ereticii, care suflau mai rău decât focul, i-ai ars cu râvna dreptei credinţe, Treimii strigând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pe Preasfânta Treime, Izvorul Cel Limpede al dogmelor celor drept cinstitoare de Dumnezeu, Sfinte Grigorie, din buzele tale vărsându-l pe pământ şi udându-l pe cel ce era mai înainte înţelenit, l-ai arătat purtător de flori; Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Omorâtu-s-a strămoşul cel ce a gustat precum nu se cuvenea din pom; iar tu, Fecioară, odrăslind Viaţa Cea fără de sfârşit, l-ai ridicat pe el să locuiască în Rai, Născătoare de Dumnezeu, Curată şi Binecuvântată.

Catavasie:

Pe Tine, Cel Ce ai răcorit în foc pe tinerii cei ce Dumnezeu Te-au numit şi în Fecioară Nepătată Te-ai sălăşluit, Dumnezeu Cuvântul, Te lăudăm, cântând cu dreaptă credinţă: bine este cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.

Cântarea a 8-a.

Irmosul:

Tinerii cei de odinioară, care nu s-au spurcat cu mâncarea din masa împăratului, bucurându-se, au intrat în foc; şi în văpaie răcorindu-se, cu însufleţire cântau: bine să cuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Stih: Sfinte Părinte Grigorie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mai presus decât văpaia Babilonului înălţându-te, părinte şi mai mult decât aceea, cu dreapta cinstire de Dumnezeu aprinzându-te, îndrumător în Taine şi propovăduitor al Treimii arătându-te, strigi: bine să cuvânteze toate făpturile Domnului pe Domnul.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Focul cuptorului celui de fier al ispitelor, în multe chipuri stingându-l, părinte şi din ispite lesne scăpând, ai zburat la cer, strigând: bine să cuvânteze toate făpturile Domnului pe Domnul.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Sfeşnicul cel poleit cu aur a arătat cu închipuire Dumnezeiasca ta naştere, Preacurată, Cinstită; că tu ai Răsărit lumii Lumina Cea Neapropiată, Căreia strigăm: să laude toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Catavasie:

Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

În focul cel mistuitor uniţi fiind tinerii, cei ce au fost cei dintâi în cinstirea de Dumnezeu, dar de văpaie neflind vătămaţi, cântare Dumnezeiască au cântat: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul şi preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a.

Irmosul:

Cel ce ai deschis, cu dreapta cinstire de Dumnezeu, adâncul cel de sus al Dumnezeieştilor Taine, şi ţi-ai atârnat mintea, ca de o piatră de necuprins, de Treimea Cea Dumnezeiesc Stăpânitoare, preafericite părinte, pe tine te mărim.

Stih: Sfinte Părinte Grigorie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cel ce ai sfâşiat haina cea veche a literei Legii şi ne-ai arătat nouă Frumuseţea Cea Dumnezeiască şi Tainică a Scripturilor Duhului, preafericite părinte, pe tine te mărim.

Stih: Sfinte Părinte Grigorie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cel împreună numărat cu Cetele cele de sus, cuvioase părinte, cu care împreună în veci te şi sălăşluieşti, fă rugăciuni către Dumnezeu, pentru turma ta, preafericite părinte, că pe tine te mărim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cel ce ai deprins cele Dumnezeieşti din însuflarea Dumnezeiască şi mai presus de minte, cuvioase părinte şi te-ai desăvârşit în chip Tainic, în dorinţa ta cea neînfrânată spre înţelegerea Unirii Celei neînvăţate de nimeni, preafericite părinte, pe tine te mărim.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Tu ai slujit ca Loc de Sălăşluire a Dumnezeieştii Nemărginiri, în chip mai presus de fire, Curată şi ai împrumutat Trup lui Dumnezeu, Care atunci când S-a născut fără de sămânţă, nu ţi-a stricat Feciorescul pântece. Pe tine te mărim.

Catavasie:

În Lege, în umbră şi în Scriptură, închipuire vedem noi credin­cioşii. Toată partea bărbă­tească, ce deschide pântecele, Sfânt lui Dumnezeu este. Deci pe Cuvântul Cel mai înainte Născut, Fiul Tatălui Celui fără de început, Cel Întâi-Născut din Maică, fără ispită bărbătească, Îl slăvim.

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea...

Deschizându-ţi gura, cu cuvântul lui Dumnezeu ai vărsat înţelepciune; propovă­duitorul al Luminii şi cugetare Dumnezeiască lumii ai semănat; dogmele părinţilor ai întărit cu adevărat şi ca Apostolul Pavel te-ai arătat apărător al credinţei. Pentru aceasta şi cetăţean împreună cu îngerii eşti şi împreună vorbitor cu dânşii te-ai arătat; fericite de Dumnezeu cuvântătorule, Sfinte Părinte Grigorie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să dăruiască iertare de greşeli celor ce cu dragoste prăznuiesc sfântă pomenirea ta.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea...

Când va veni Stăpânul tuturor să judece tot pământul, cu oile cele de-a dreapta să mă socoteşti pe mine, osânditul şi din întunericul cel mai din afară şi din toată pedeapsa pe mine netrebnicul, robul tău, să mă smulgi, Preacurată; ca să măresc cu mulţumire bogăţia bunătăţii tale, Născătoare de Dumnezeu, Prealăudată; şi să strig ţie bucurându-mă: roagă-te Fiului tău şi Dumnezeu să-mi dăruiască iertare de greşeli; că pe tine te am Nădejde, eu nevrednicul robul tău.