Troparul Sfântului Cuvios Gherasim de la Iordan

Glasul al 8-lea

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor şi cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Gherasim, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.

Canonul

Glasul al 6-lea

Cântarea 1

Irmos: Pe cel ce cu valul mării a acoperit oarecând pe prigonitorul tiran sub pământ L-au acoperit feciorii celor ce s-au mântuit; iară noi ca fecioarele Domnului să cântăm căci cu slavă S-a preaslăvit.

Stih: Sfinte Cuvioase Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Primește din buze desfrânate cântarea, părinte Gherasim, lauda monahilor, cea adusă din suflet și cu dor; și de patimi tămăduiește-mă, cel ce ai tămăduit piciorul, la Iordan, al leului.

Stih: Sfinte Cuvioase Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cu totul din pruncie lui Dumnezeu aducându-te, părinte Gherasim, preafericite, la Iordan te-ai nevoit, la lupte te-ai dedat pe sineți, pe ucigașul, slăvite, desăvârșit l-ai călcat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu raza neînserată strălucit fiind, fericite, a Dumnezeies cului Duh, luminezi pe toți cei ce aleargă cu credință și cu dragoste, părinte slăvite. Și pe mine, dar, luminează-mă, Gherasime, cu solirile tale.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Nădejdea celor fără nădejde și apărătoarea cea nerușinată, care ușile cerești mie mi-ai deschis, du-mă la Fiul tău, Stăpână și mântuiește-mă pe mine, ticălosul.

Cântarea a 3-a

Irmos: Pe Tine Cel ce ai spânzurat pe ape tot pământul fără de ținere, făptura văzându-Te spânzurat în locul Căpățânii, de multă spaimă s-a cuprins, strigând: Nu este sfânt afară de Tine, Doamne.

Stih: Sfinte Cuvioase Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Lumea toată te are pe tine, Gherasime, apărător în primejdii, și tot credinciosul te laudă, și tot călugărul te slăvește, și mai cu seamă turma ta, văzând pururea nevoințele tale mai presus de fire.

Stih: Sfinte Cuvioase Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Stricând cursele aplecării celei împătimite, a patriei vestite, dragostea părinților întru nimic socotind, numai cu Dumnezeu ai locuit, părinte Gherasim, veselia călugărilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Caută din cer și vezi adunați pe fii tăi în cinstită lavra ta, care din suflet la tine cad, și cererile lor cu milă plinește-le, părinte slăvite Gherasime.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Stăpână, Născătoare, de Dumnezeu Maica lui Dumnezeu, mântuiește pe cei ce te laudă de răutatea agarenilor și de tot viforul; ca o bună izbăvește-ne pe noi, robii tăi, ca ceea ce ești ocrotirea noastră.

Condac

Glasul al 4-lea

Podobie: Cel ce Te-ai înălțat...

Aprinzându-te de dorirea celor de sus, asprimea pustiului Iordanului mai mult decât toate dulcețile lumii ai socotit-o, acolo plecându-se ție fiara cu ascul tare până la moarte, cu jale pe mormântul tău s-a sfârșit, într- acest fel preamărindu-te Dumnezeu; pe Care roagă-L pentru noi, părinte Gherasim.

Sedealna

Glasul al 8-lea

Podobie: Pentru mărturisirea...

Vas de bun folos al mântuirii, bogăție nefurată a pocăinței, te ai arătat, părinte Gherasime. Cu nepătimirea luminându-ți viața ta, pentru fiii tăi ai scos mila, vrednicule de fericire, pe Hristos Dumnezeu roagă-L să se dăruiască nouă mare milă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Glasul al 5-lea

Podobie: Pe Cuvântul...

Înșelăciunea lumii lepădându o, Crucea Domnului luându-o, pustnicește pe cel viclean l-ai pus la pământ; al pustiei locuitor, al lumii luminător gândit, Gherasime, te-ai arătat; pentru aceasta solește Mântuitorului să se miluiască sufletele noastre.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Pentru ce, trândăvindu-te, ticăloase suflete, ai uitat de Stăpânul, Cel ce te miluiește, și poruncile Lui le-ai disprețuit, în desfrânare viața petreci nebunește; Depărtează-te de răutate, Născătoarei de Dumne zeu strigând: Mântuiește-mă degrabă pe mine, sărmanul.

Cântarea a 4-a

Irmos: Deșertarea Ta cea dumnezeiască pe Cruce mai-nainte văzându-o Avacum, spăimântându-se, a strigat: Tu ai tăiat tăria celor puternici, Bunule, împreunându-te cu cei din iad ca un atotputernic.

Stih: Sfinte Cuvioase Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Se spăimântează toată mintea de luptele tale, o, Părinte, de răbdarea, de strâmtoarea chiliei tale și de zăvorârea cu foame, și cu sete, și cu întristare, cuvioase. 

Stih: Sfinte Cuvioase Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Păzitor, și acoperământ, și loc întărit, și apărător cald al călugărilor te-a dat Dumnezeu, Gherasime. Păzește de primejdii și acum turma ta, părinte preaminunate.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

În ispite și încercări pe robii tăi, care pururea te cheamă pe tine, nu-i trece cu vederea, Cuvioase. Ci ca un milostiv dă tuturor după obicei cele dorite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Primind în pântecele tău focul Dumnezeirii, Curată, și nearzându-te, de foc, Fecioară, mântuiește-ne. Și ne primește pe noi, și de dumnezeiască viața acea învrednicește-ne.

Cântarea a 5-a

Irmos: Lumina cea neînserată a dumnezeieștii arătării Tale, Hristoase, care s-a făcut spre noi pentru milostivire, Isaia văzându-o, de noapte mânecând striga: Scula-se-vor cei morți, și se vor ridica cei din morminte, și toți cei de pe pământ se vor bucura.

Stih: Sfinte Cuvioase Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Ridicând sfântă casa virtuții, fericitule, și emplul prea minunat Maicii lui Hristos, Dumnezeul nostru, și pietre scumpe pe ucenicii tăi adaugă-i lavrei tale străin odor.

Stih: Sfinte Cuvioase Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cu prealuminoase strălucirile învățăturilor, părinte, ai luminat nu partea Lichiei cea preamică, nu pe-a Iordanului în care ai locuit, ci cu adevărat tot răsăritul, Cuvioase, l-ai strălucit cu viața, cu cuvântul și cu nevoința pe care o ai răbdat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Strunind trupul și punând zăbală săltărilor minții, piciorul fiarei l-ai tămăduit și pe fratele din morți l-ai sculat. Și sculându-l pe el, zis-ai lui: Fiule, ca și înainte, iarăși să adormi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Care limbă poate spune, Fecioară, taina cea în tine săvârșită? Domnul tuturor și Ziditorul meu, Se plăsmuiește, voind, în pântecele tău. O, minune nouă! Că, Cel ce cu bunătate a așezat veacurile, din tine împrumută frământătura lui Adam.

Cântarea a 6-a

Irmos: Prins a fost, dar nu a fost ținut în pântecele chitului Iona, că al Tău chip purtând, al Celui ce ai pătimit și Te-ai dat îngropării, ca dintr-o cămară din fiară a ieșit și a zis străjerilor: Cei ce păziți cele deșarte și mincinoase, mila voastră o ați părăsit.

Stih: Sfinte Cuvioase Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

La dumnezeiască pomenirea ta, preafericite, cu dor adunându-ne, cu credință ție cerem: Plinește rugăciunile tuturor, stinge cu solirile tale [săgețile vrăjmașului cele aprinse], dăruind tuturor liniște, har și milă, și ne izbăvește pe noi și de ispite, părinte Gherasim.

Stih: Sfinte Cuvioase Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Prin frică trupul pironit-ai, părinte, sluga lui Hristos, zăvorâtu-te-ai cu totul pe sineți în chilie preamică, mintea ți-ai păzit, părinte Gherasime; căci prin ceea ce este mai bun biruiai, supunând ceea ce este mai prost, cuvioase, duhului; strălucitor și dumnezeiesc sălaș arătatu-te-ai.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Al morții ceas punând înainte, părinte, ziua și noaptea, hrană ai socotit foamea, smerenia și lipsa de slavă – bogăție, slavă – nearătarea neamului, strălucire – cumpătarea, șederea de toată noaptea, cunoașterea duhovni cească, frica de Dumnezeu și curăția.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Ca într-un liman sub dumnezeiască acoperirea ta toți să intrăm, Curată, cei din adâncul greșelilor, cu dumnezeiască pomenirea ta, Fecioară. Izbăvește de primejdii cumplite pe robii tăi, mâna deschide-o, cea a solirii tale, Stăpână fără prihană, și către dumnezeiasca viață îndreptea ză-ne pe noi, cei ce ne închinăm ție.

Condac

Glasul al 8-lea

Podobie: Apărătoare Doamnă...

Locuitorule și paza Iordanului, pilda sihaștrilor și al celor înjugați,* lăudămu-te pe tine, preacuvioase;* ci, ca cela ce’ndrăznire ai la Dumnezeu, de vrăjmașii ce ne calcă izbăvește ne,* să-ți strigăm: Bucură-te, Gherasime minunatule.

Icos

Înger între Cuvioși cu trup te ai arătat, Gherasime, viețuind cu cuvioșie; și, împreună cu îngereasca viață, roadele dragostei le-ai înmulțit, din care se și hrănesc cei ce îți strigă ție acestea:
Bucură-te, al Lichiei dumnezeiesc vlăstar;
Bucură-te, al Cuvioșilor insuflat hotar;
Bucură-te, al Iordanului vestite locuitorule,
Bucură-te, a Palestinei dumnezeiască podoabă;
Bucură-te, următorule preabun al cinstitului Înaintemergător,
Bucură-te, iconomule adevărat al turmei lui Hristos;
Bucură-te, că te-ai arătat iubitor al isihiei,
Bucură te, că te-ai vădit săditor al înfrânării;
Bucură-te, strălucit odor al dragostei,
Bbucură-te dulce mireasmă a Cuvântului;
Bucură-te, prin care călugării se întăresc;
Bucură-te, prin care lui Dumnezeu se fac casnici;
Bucură-te, Gherasime minunatule!

Cântarea a 7-a

Irmos: Negrăită minune! Cel ce a mântuit în cuptor pe cuvioșii tineri din văpaie, în mormânt este pus mort fară suflare, spre mântuirea noastră, a celor ce cântăm: Mântuitorule, Dumnezeule, binecuvântat ești.

Stih: Sfinte Cuvioase Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Biserică te-ai făcut și izvor de sfințenie, prin Maica-Fecioară, și popor mult, Părinte, ai adunat; că de viforul grijilor vieții și de patimi pe el l-ai slobozit.

Stih: Sfinte Cuvioase Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Înnoind prin post țarina inimii, sămânță dumnezeiască în pământul lacrimilor ai semănat, Sfinte, și acum te bucuri, veselindu-te în veacul cel fără sfârșit.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sub nor ai intrat, prin post, părinte minunate, și, auzind glasul lui Dumnezeu ca Moisi cel preaminunat, peste noul popor te-ai pus, la Iordan, Părinte Cuvioase.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Trecând peste legea firii, o, Fecioară, ai născut pe Fiul lui Dumnezeu, pe Iisus al meu, și Domnul legii, pe Făcătorul zidirii și Cel mai bătrân decât îngerii.

Cântarea a 8-a

Irmos: Spăimântează-te înfricoșându-te, cerule, și să se clătească temeliile pământului, că iată întru morți Se socotește Cel Preaînalt locuind, și în mormânt mic se sălășluiește; pe Care tineri binecuvântați-L, preoți, lăudați-L, noroade preaînălțați-L întru toți vecii.

Stih: Sfinte Cuvioase Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Muntele Sion - cel al lui Dumnezeu, căci cel pe care l-ai locuit să picure dulceață și să dea glas, căci pustia, cea care nu rodea mai înainte, cu fii tăi înfrumusețatu-l-ai. Se bucură și Iordanul la pomenirea ta, părinte, iar leul se întristează și, nevăzându-te, moare.

Stih: Sfinte Cuvioase Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Arată-te tuturor ajutor, celor ce-ți cer ție, cununa monahilor, dăruind celor bolnavi vindecare, celor temători har, fiilor tăi, părinte, pace nevoitorilor, liniște și dragoste celor ce slujesc, și lavra ta păzește-o până în sfârșit.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Ca un alt soare prealuminos luminezi toate plinirile pământului, și dai sănătate celor neputincioși, și izgonești negura patimilor și orbirea sufletului. Pentru aceasta te rugăm și noi: Pe fiii tăi rugăciunile tale, Gherasime preafericite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Îndurat și lesne înduplecat cere să se facă nouă Fiul tău și Dumnezeu, Curată, cu rugăciunile tale, și păzește-ne pe noi de toată năvălirea potrivnică, și îndrăznirea celor din Agar surpă-o degrabă, ca să te lăudăm pe tine, Cea cu-har dăruită.

Cântarea a 9-a

Irmos: Nu te tângui pentru Mine, Maică, văzându-mă în groapă, pe Care în pântece fără sămânță M-ai zămislit Fiu; că Mă voi scula și Mă voi preaslăvi și voi înălța întru slavă neîncetat ca un Dumnezeu pe cei ce cu credință și cu dragoste pe tine te măresc.

Stih: Sfinte Cuvioase Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Culmea nevoitorilor și slava celor din lume, cununa călugărilor, Gherasime înțelep te, caută din cer dimpreună cu ucenicul tău cel bun, Savatie cel vestit, cu Nicon și Simeon, și Ioan, și dezlegare cere pentru noi.

Stih: Sfinte Cuvioase Gherasim, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

De străină viața ta cetele îngerilor spământându-se, la adormirea ta s-au pogorât și dumnezeiesc sufletul tău au sărutat; și, pe mâini luându-l, pe acesta l-au adus, Domnului Dumnezeu cântând cântări de biruință.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu lumină nematerialnică șezând înaintea Dumnezeieștii Treimi, de ucenicii tăi adu-ți aminte pururea, de cei ce locuiesc în casa ta. Cere iertare de greșeli, izbăvește-i pe ei din patimi, din ispite și încercări.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Ceea ce ai născut Lumina cea dumnezeiească, sufletului meu care se topește întru desfătări dezleagă-i legăturile, Curată. Și de întunericul cel mai din afară izbăvește-mă, de focul cel nestins și de viermele amar, ca să te slăvesc pe tine cu credință în veci. Amin.