Cântarea 1

Irmosul

Deschide-voi gura mea și se va umplea de Duhul, și cuvânt răspunde-voi Împărătesei Maici, și mă voi arăta luminat prăznuind și voi cânta minunile ei, bucurându-mă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

Dătătorule de lumină, Hristoase, dă-mi mie în ziua cea vestită a preaslăvitei arătării icoanei, a celei ce Te-a născut, luminat a prăznui și cu veselie, frică și bucurie a cânta minunile ei pururea.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

Fecioară, ceea ce ai născut cu trup pe Cuvântul lui Dumnezeu, Dătătorul de lumină și înțelepciunea Tatălui, lumineazămi întunericul cel adânc al neînțelegerii mele și dă-mi cuvânt a cânta minunile tale.

Slavă...

Astăzi adunările credincioșilor să lumineze, iar tabăra ereticilor să se rușineze văzând icoana ta, stăpână, ca soarele prin văzduh umblând: negura necredinței pierzând și pe credincioși luminând. 

Și acum...,

Tu una ești mărirea noastră și lauda cu Dumnezeu, Mireasa lui Dumnezeu, prin tine din nevoi ne mântuim și către tine alergăm, și cu dinadinsul te rugăm, cântând minunile tale.

Cântarea a 3-a

Irmosul

Pe ai tăi cântăreți, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ești izvor viu și îndestulat, care s-au adunat, ceată duhovnicească, întărește-i în dumnezeiască mărirea ta, cununilor măririi învrednicindu-i.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

Hristoase, Iisuse, preaveșnicule și multmilostivule Împărate, cu arătarea preacinstitului Tău chip și a celei ce Te-a născut, luminează-ne pe noi, și ne dă nouă lăsarea greșelilor și izbăvirea din nevoi.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

Când de îngeri purtată preacinstita icoana ta, Stăpână, strălucind în văzduh, norodul văzând-o, atunci luminându-se lumea cu milostivirea ta, de bucurie negrăită s-a umplut.

Slavă...

O, iubitorilor de Dumnezeu, arhierei și preoți, împăraților și domnilor, și toate noroadele, luminat vă bucurați astăzi, că strălucește la înălțime raza cea purtătoare de lumină, ținând pe Lumina cea adevărată închipuită cu trupul cu care se pogoară la noi, dând luminare la toată lumea.

Și acum...,

Precum de demult Făcătorul tuturor făcând minune prin cinstită icoana ta, Fecioară, au mântuit cetatea împărătească de năvălirile celor de alt neam, așa fii și țării noastre, doamnă împărăteasă, acoperământ și folosință, mântuind-o de toate năvălirile vrăjmașilor.

Sedealna

glasul al 4-lea: Podobie: Spăimântatu-s-a Iosif...,

Ca și Cuvântul cel de demult, cinstitul și preacuratul tău chip, Stăpână, mai mult decât chihlimbarul strălucind, pretutindeni cu îmbelșugare razele milostivirii tale tuturor arătându-le, le tinde, și cu milostivire pe cei ce cinstesc preaslăvită venirea ei îi păzește. Pentru care, Stăpână, noi, bucurându-ne, cu osârdie prăznuim și milostivirea ta cea de Maică, pe care noi o proslăvim.

Cântarea a 4-a

Irmosul

Cel Ce șade în slavă pe scaunul Dumnezeirii, pe nor ușor a venit Iisus, Cel unul din Dumnezeire prin palmă curată, și a mântuit pe cei ce cântă: „Slavă, Hristoase, puterii Tale!”

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

Tot pământul astăzi să se veselească împreună și văzduhul, și marea să stropească bucurie, că Preacinstitul chip al Maicii lui Dumnezeu, cu minunată umblare, țara noastră o a luminat.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

Cu supunere îți slujesc și rânduielile îngerești Ție, împărăteasă a toate,și cu evlavie cinstesc preacinstită icoana ta, lăudându-te pe tine, Preasfântă Fecioară; noi însă, smeriții, cum putem după vrednicie a te cânta?

Slavă...

Arhanghelească cântare „bucură-te,” strigăm Ție, Mireasă a lui Dumnezeu, Domnul este cu tine. Bucură-te, bucuria îngerilor și a tuturor oamenilor celor ce te slăvesc pe tine, adevărată veselie, mântuiește sufletele celor ce te cântă pe tine, Născătoare de Dumnezeu, Preacurată.

Și acum...,

O, Născătoare de Dumnezeu, dătătoarea bucuriei, pe cei ce cu credință te slăvesc pe tine și din suflet îți cântă, umple-i de bucurie negrăită și luminii celei neînserate învrednicește-i, Fecioară cu dar dăruită, Stăpână.

Cântarea a 5-a

Irmosul

Spăimântatu-s-au toate de dumnezeiască slava ta, că tu, Fecioară, neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu Cel peste toate și ai născut Fiu pe Cel fără de ani, Cel Ce dăruiește pace tuturor celor ce te laudă pe tine.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

În pustie arătându-te tu, Maica lui Dumnezeu, ca arhiereul, bărbatul cel cu bună cucernicie, a te vedea s-a învrednicit și bunăvoința ta de la tine, Împărăteasă, a o grăi a luat pentru mai multă întărire și folosul, și mântuirea lumii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

Eu sunt ticălosul, preacurată, nevrednic fiind de acest dar, adică ca să te văd pe tine acum, învrednicește-mă măcar a te vedea pe tine în veacul cel viitor și a întâmpina pe Fiul tău venind întru slavă, și a auzi dumnezeiescul glas, chemând întru împărăția cerului. 

Slavă...

La bunătatea ta scăpăm, Fecioară, și ochii inimii noastre îi ridicăm către tine, și cu plângere plecând genunchii, treci cu vederea păcatele noastre și fii nouă acoperământ și ajutătoare în ziua judecății.

Și acum...,

Tu singură fiind folositoare tuturor credincioșilor,Maica lui Dumnezeu, preacurată, auzi rugăciunea noastră și caută la noi, Preacurată, mântuiește cetatea și locașul tău, și strălucește turma cu raza darului arătării tale.

Cântarea a 6-a

Irmosul

Înțelepții lui Dumnezeu, care săvârșiți acest praznic dumnezeiesc și cu totul cinstit al Maicii lui Dumnezeu, veniți să batem din palme, slăvind pe Dumnezeu Cel Ce S-a născut dintr-însa.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

O, preaslăvite minunile tale, Stăpână, că pentru neascultarea poruncii tale, înfricoșat a fost răpit omul de pe vârful bisericii și pe pământ nevătămat s-a aflat cu îndurarea ta cea preamilostivă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

Nimeni așa nu ascultă dumnezeiasca poruncă ca mine, ticălosul. Pentru aceea, cad la tine, rugându-te, stăpână: „Mai înainte, până ce nu pier desăvârșit, povățuiește-mă la calea cea adevărată și mă mântuiește, preacurată!”

Slavă...

Tu, o, Maica lui Dumnezeu, pe Cel Ce L-ai născut, Care, pentru noi, a răbdat răstignire pe lemnul crucii, roagă-L pentru cei ce pomenim sfântă patima Lui, ca pururea să facem dumnezeiasca voie a Lui și moșteni să fim veșnicelor bunătăți.

Și acum...,

Stăpână, Fecioară Curată, izbăvește-ne pe noi de toate cele cumplite, rugând pe Cel Ce a pironit pe cruce păcatele noastre și ne învrednicește pe noi a sta cu vrednicie de-a dreapta Lui, când va veni întru slava Sa.

Condacul

glasul al 8-lea: Podobie: Apărătoare Doamnă..., 

Să alergăm, noroadelor, la Fecioara Născătoare de Dumnezeu, Împărăteasa, mulțumind lui Hristos Dumnezeu și către făcătoarea de minuni icoana ei, cu umilință căutând, să cădem, și să strigăm ei: «O, Stăpână Marie, ceea ce ai cercetat țara aceasta prin minunata arătare a preacuratului tău chip, mântuiește în pace și cu vremi bune pe credinciosul nostru popor și pe toți creștinii arătă-i moștenitori vieții celei cerești, ca să strigăm cu credință Ție: “Bucură-te, Fecioară, mântuirea lumii!”»

Icos

Preaminunata arătare a Maicii lui Dumnezeu văzând, la înălțimea faptelor bune să intrăm și mintea la cer să ne ridicăm, pentru că vine din cer ca să tragă la înălțime pe cei ce îi strigă ei așa: “Bucură-te, binecuvântată Fecioară din toate neamurile, de Dumnezeu aleasă; bucură-te, cerească împărăteasă, Maica Domnului Dumnezeu și Făcătorului a toate; bucură-te, preaveselitoare cântare a îngerilor; bucură-te, preadorită privire a toată lumea; bucură-te, temelia credinței celei adevărate; bucură-te, cunoștința darului cea prealuminoasă; bucură-te, a lui Dumnezeu către pământeni bunăvoință; bucură-te, pământenilor către Dumnezeu ridicare; bucură-te, mângâierea sufletelor celor scârbite; bucură-te, a credincioșilor grabnică ajutătoare; bucură-te, dăruită de la Dumnezeu apărătoare a neamului creștinesc, pe care îl și păzește cu stăruință de toată nevoia și scârba, ca să strigăm Ție: „Bucură-te, Fecioară, mântuirea lumii!”

Cântarea a 7-a

Irmos

N-au slujit făpturii înțelepții lui Dumnezeu, fără numai Făcătorului, ci, groaza focului bărbătește călcând-o, s-au bucurat cântând: „Prealăudate Doamne al părinților și Dumnezeule, binecuvântat ești!”

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

Fiul tău Cel Unul-Născut și Dumnezeul a toate, Maica lui Dumnezeu, preacuratul tău chip l-a păzit în văpaie nevătămat. O, minune! Cu darul mai mult decât soarele s-a aflat strălucind și pe credincioși luminând, pe cei ce cu credință cântă: „Dumnezeule, bine ești cuvântat!”

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

Cereștile rânduieli se veselesc cu pământenii, Născătoare de Dumnezeu, întru luminată prăznuirea ta, care se săvârșește de noi și cu frică stau înaintea preacuratului tău chip, luminează-ne, dar, cu raza luminii tale, preacurată, și mântuiește-ne pe toți.

Slavă...

Pe Unul din Treime, Dumnezeu Cuvântul, Împăratul cerului, pe Care L-ai născut cu trup, Împărăteasă, pe Acela roagă-L, Stăpână, să-i dea biruință asupra potrivnicilor și tuturor credincioșilor ajutor, lăsare păcatelor și sufletelor mântuire.

Și acum...,

Pe robii tăi cei ce te cântă, preacurată, și cu credință neîndoită se roagă Ție cu dătătorul de lumină darul tău cel dumnezeiesc, umbrește-i, ca ceea ce L-ai născut pe Dătătorul tuturor bunătăților, și îi acoperă, și îi păzește de toate ispitele vrăjmașului.

Cântarea a 8-a

Irmos

Pe tinerii cei binecredincioși în cuptor, nașterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit. Atunci fiind închipuită, iar acum lucrată; pe toată lumea ridică să-ți cânte ție: Pe Domnul, lucrurile, lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

O, preaslăvite minunile tale, Preacurată, căci zidarii sfintei tale biserici, ce au fost trei zile sub pietre, aflându-se vii și nevătămați, cu apărarea ta păzindu-se, Ție, împărătesei a toate, îți înălțau glasuri de laude.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

Viață în locul morții ai dăruit, Născătoare de Dumnezeu, celui ce era mort. Pentru aceasta, și pe noi, cei omorâți de multe păcate, dumnezeiască mireasă, păzește nevătămați de vrăjmașul și la viață mai bună ne ridică, mântuind sufletele noastre.

Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul

Astăzi s-au umplut de bucurie și veselie toți credincioșii, de icoana ta, Născătoare de Dumnezeu, că celor ce erau în gura morții, te-ai arătat pricină de viață și izvor pururea curgător, dar de vindecări tuturor izvorând și mântuire dăruind.

Și acum...,

Mai ales pe adunarea noroadelor cea de pretutindeni care cântă preaslăvita ta venire, a minunatei icoanei preacuratului tău chip și a Pruncului celui născut din tine, adevăratului Dumnezeului nostru, prealăudată, rugăciunile le primește și cererile plinește-le.

Să lăudăm, să binecuvântăm și să ne închinăm Domnului, cântându-I și preaînălțându-L pe Dânsul întru toți vecii.

Pe tinerii cei binecredincioși în cuptor, nașterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit. Atunci fiind închipuită, iar acum lucrată; pe toată lumea ridică să-ți cânte ție: Pe Domnul, lucrurile, lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.

Cântarea a 9-a

Irmos

Tot neamul pământesc să salte, cu Duhul fiind luminat și să prăznuiască firea minților celor fără de trup, cinstind sfântă prăznuire a Maicii lui Dumnezeu și să cânte: Bucură-te, preafericită Născătoare de Dumnezeu, curată, pururea Fecioară.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

De arătarea Preacinstitei icoanei Tale, Stăpână, cine nu se spăimântează sau cine nu se minunează, pentru că prin văzduh pe aceasta, ca pe un oarecare dar purtător de lumină, ai trimis pământului nostru care cu bucurie te cântă și cu credință te mărește. 

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

Bucurie negrăită lumii ai dăruit, Fecioară, cu arătarea preacuratei icoanei tale, izbăvește, Stăpână de toată durerea pe cei ce se închină ei și cu frică o sărută pe ea. O, Preasfântă! Mântuiește pe toți și miluiește, și împărăției cerului îi învrednicește.

Slavă...

Stăpână, ceea ce ai născut pe Iubitorul de oameni, Dumnezeu, pentru iubirea de oameni ne-ai cercetat pe noi cu dumnezeiasca icoana ta, cei ce pururea alergăm la ea și, cu bună cucernicie văzând-o pe ea, Ție cu umilință strigăm: „Mântuiește, pururea Născătoare de Dumnezeu, moștenirea ta!”

Și acum...,

Din gură smerită aducând Ție, întru tot lăudată, nepotrivită cântare, pentru că sânt neînvățat, mult păcătosul și nevrednic a te lăuda pe tine după vrednicie, și cu osârdie la îndurările tale nădăjduind, ca ceea ce ai născut pe Mântuitorul a toată lumea, nu te îngrețoșa, împărăteasă, ci primește-o pe aceasta și mă mântuiește.