Cântarea 1

Glasul al 2-lea: 
Irmosul: Veniți, popoare...

Cu luminarea strălucirii celei în Trei Sori luminat fiind cu lucrare dumnezeiască, părinte Nicolae, lumină dumnezeiască cere pentru mine ca să laud vrednică de cinstire pomenirea ta. 

Pom cu multe flori și bunămireasmă din rădăcină cu bun nume ai fost văzut, cuvioase, și ai adus Bisericii lui Hristos mireasma cea mai bună a înțelepciunii, părinte. 

Slavă...

La legea lui Dumnezeu cugetând din tinerețe, ai omorât toate săltările trupului și mintea ta gânditoare la Dumnezeu de dragostea Atotțiitorului o ai lipit.

Și acum..., a Născătoarei:

Ca să cheme din nou la nestricăciune Domnul, din tine, Preacurată, S-a întrupat neschimbându-Și ființa și S-a văzut de oameni îndoit în fire pentru milă.

Cântarea a 3-a

Irmos: Pe piatra credinței...

De prihana patimilor curățindu-ți sufletul, vas de mângâiere te-ai arătat, părinte Nicolae, strigând prin înfrânarea ta: Nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni, și nu este drept afară de Tine, Doamne. 

Ca un nectar al nemuririi veselesc cuvintele tale, Nicolae, inimile și simțirile celor ce strigă cu credință: Nu este sfânt cum este Dumnezeul nostru și nu este drept afară de Tine, Doamne.

Slavă...

Luminându-ți viața prin bună-cinstire, luminător strălucit al Bisericii te-ai arătat, Nicolae, și laudă a Tesalonicului, pe care păzește-l pururea de tot necazul și de zdrobirea cutremurului, prin mijlocirile tale.

Și acum..., a Născătoarei:

Mai sfântă decât toți sfinții îngeri fără de asemănare te-ai dovedit, Fecioară Maică, căci în chip de nespus ai născut pe Stăpânul și Împăratul lor, venit să răscumpere lumea din căderea de demult pentru bunătate.

Sedealna
glasul al 4-lea: 

Mai presus de lume te-ai arătat, deși petreceai în lume, Nicolae, prin multa înfrânare și tăria voinței; drept aceea după sfârșitul tău cereasca slavă te-a primit, de Dumnezeu purtătorule, ca pe un slujitor dumnezeiesc; și acum împreună cu îngerii roagă-te pentru noi toți.

Cântarea a 4-a

Irmosul: Auzit-am, Doamne...

Ca un slujitor preafierbinte al lui Hristos, Împăratul a toate, ai fost văzut de cei ce stăpâneau pe pământ, lăudate.

Strălucind cu virtuțile, dascăl și păzitor ales al binecinstitoarelor dogme ai fost văzut, Nicolae.

Slavă...

Vesel prin purtările tale, dar cu dumnezeiesc chip prin cuvântul tău te-ai arătat, Nicolae fericite, ca un dumnezeiesc cunoscător al tainelor lui Hristos.

Și acum..., a Născătoarei:

Săltarea trupului meu pătimaș omoară-mi-o toată, Născătoare de Dumnezeu, și cu lumina harului luminează-mă.

Cântarea a 5-a

Irmosul: Mijlocitor între Dumnezeu...

De sus ai primit, înțelepte, revărsarea înțelepciunii lui Dumnezeu, drept care ritor dumnezeiesc și sfeșnic atotluminos al Bisericii te-ai arătat, Nicolae, luminând sufletele noastre.

Împărați și stăpânitori s-au bucurat de înțelepciunea ta și primind prin cuvântul tău cele de cuviință, ocrotitor iscusit teau câștigat pe tine, Nicolae înțelepte.

Slavă...

Îndreptându-ți mintea spre dorirea cea de pe urmă, părinte înțelepte, preadumnezeiesc și de Dumnezeu insuflat te-ai arătat întreg, Nicolae, cu cuvântul și înțelepciunea, celor ce cu dragoste aleargă la tine.

Și acum..., a Născătoarei:

Întunericul minții mele risipește-mi-l, curată, și cu lumina pocăinței luminează-mă, rogu-te, ca să fug de toată răutatea vrăjmașului.

Cântarea a 6-a

Irmos: Din adâncul greșelilor...

Bogat în înțelepciune făcându-te, ai strălucit prin puterea cuvântului și prin lumina purtărilor tale, Nicolae, ai luminat inimile credincioșilor.

De tot necazul și nevoia izbăvește, Nicolae, orașul care te-a dăruit pe tine lumii și păzește-l cu mijlocirile tale de amenințarea cutremurului.

Slavă...

Cu totul dăruindu-te lui Dumnezeu, prin cuviință te-ai destins în Tesalonic și cetatea sfântului Constantin ai luminat cu cuvântul tău, Nicolae înțelepte.

Și acum..., a Născătoarei:

Întrupându-se din preacuratul tău sânge, Ziditorul a toate și Domnul, l-a răscumpărat din blestemul cel vechi pe om, Fecioară.

Condacul 
glasul al 2-lea: 

Podobie: Cu laudele Tale...

Cu dumnezeiescul cuvânt săvârșindu-ți viața și vestit în înțelepciune, har și putere a cuvântului făcându-te, învățător al vieții în Hristos te-ai arătat, de aceea te lăudăm pe tine, Nicolae. 

Icos

Din tinerețe închinându-te Domnului, înțelepte, ai umblat cu gând curat pe cărările poruncilor lui Dumnezeu, și ajungând în vârful înțelepciunii, bogat în chibzuință și mare în cunoștințe de tot felul te-ai arătat în lume; și omorând cugetul trupului, ai primit împărtășirile lucrărilor purtătoare de viață ale Duhului, ducându-i pe toți spre tainele lui Hristos prin strălucirea drepteicredințe, viața de virtute și strălucirea dumnezeieștilor dogme ca un povățuitor de Dumnezeu înțelepțit al adevărului și adevărat slujitor al lui Hristos; drept aceea te lăudăm pe tine, Nicolae înțelepte.

Cântarea a 7-a

Irmosul: Chipul cel de aur...

Cu sfințenie ți-ai săvârșit viețuirea, de Dumnezeu insuflate, și cu sfinții ai ajuns să petreci în ceruri; împreună cu care, parte având de dumnezeiasca slavă, strigi veselindu-te: Binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri.

Cu puterea cuvintelor tale de miere curgătoare, cu harul și cu dulceața care ies din ele scoți veninul necazurilor, veselești pe credincioși, Nicolae, și-i înveți să cânte: Binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri.

Slavă...

Ca pe o odraslă dumnezeiască și ca pe un slujitor de Dumnezeu răpit al Domnului te fericește pe tine Tesalonicul, pe care-l păzește totdeauna de cutremur și de toată nevoia, Nicolae, pentru că strigă: Binecuvântat ești, Dumnezeul părinților noștri.

Și acum..., a Născătoarei:

Senin și pace dă sufletului meu, Fecioară, și mintea mea păzește-o nerănită de orice tulburare și necaz, ca întru multă liniște să strig ție, celei fără de prihană: Binecuvântat este rodul pântecelui tău, curată.

Cântarea a 8-a

Irmos: Pe cel în cuptorul focului... 

Ca un foc ai luminat în Bizanț prin strălucirea cuvântului și înăuntrul celor fără de materie intrând, dorit te-ai arătat împăraților de pe pământ cu frica Domnului îndreptându-i.

Cu tăria lui Dumnezeu întărit fiind, te-ai făcut la sfârșit stăpân peste tot necazul și cu cuvioșie petrecându-ți viața, cuvioase, teai unit cu cetele cuvioșilor și horelor sfinților te-ai alăturat.

Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul.

De surparea cutremurului, de toată nenorocirea și din toată nevoia scapă pururi nevătămat prin rugăciunile tale către Hristos cetatea care te-a odrăslit, părinte Nicolae.

Și acum..., a Născătoarei:

De toată amenințarea și de cumplitul cutremur acoperă-i, Născătoare de Dumnezeu, pe credincioșii tăi rugători, care vin pururi spre ocrotirea ta, cea fără de prihană și slăvesc slava ta cea nespusă.

Cântarea a 9-a

Irmos: Cea care pe Luminătorul dinainte de soare...

Ducându-ți viața cu lumina dumnezeieștii credințe, ai trecut nevătămat printre toate cursele întunericului și te-ai sălășluit în lumina desfătării mai presus de cuvânt, Nicolae fericite.

Mare în cuvinte și de Dumnezeu luminat în fapte te-ai arătat, viețuind cu dumnezeiască cuviință, înțelepte; drept aceea te-ai învrednicit de strălucirea mai presus de minte, îndumnezeit prin împărtășire dumnezeiască, părinte Nicolae.

Slavă...

Pornindu-te cu pornire duhovnicească ai plutit pe marea vieții și ai afundat în ea reaua gândire a vrăjmașului; și primind în chip mai presus de fire apa vieții, roagă-te pentru noi totdeauna, părinte Nicolae.

Și acum..., a Născătoarei:

Cea care ai născut cu trup pentru milă pe Dumnezeu Cel Preaînalt, izbăvește-mă din necazurile trupești și tu, cea fără de prihană, vindecă sufletul meu cel bolnav și cu ajutorul tău scapă-mă din gândurile ce mă țin la pământ.