Cântarea întâi.  A Tatălui

Stih: Dumnezeiescule Părinte, învrednicește-ne pe noi a ne asemăna Ție!

Cel Ce Însuți ești Viața și viață ai împărtășit nouă prin zămislirea de prunci, Ție aducem slavă, închinare și mulțumire, încredințând pe aceștia dumnezeieștii iconomii ca pe ale Tale dintru ale Tale!

Stih: Dumnezeiescule Părinte, învrednicește-ne pe noi a ne asemăna Ție!

Încă din clipa sosirii pruncului în ascunsul pântecelui, dragostea Ta cea Preasfântă a înconjurat inima mea de mamă, fie ea nevrednică, pentru ca nu doar cu cele trupești să crească acesta întru mine, ci din harul iubirii Tale a se hrăni. Căci în trup viețuind, pentru Viața cea veșnică crește cu duhul. Iar zămislirea sa nu este doar în pântece, ci și în inimă.

 Stih: Dumnezeiescule Părinte, învrednicește-ne pe noi a ne asemăna Ție!

De atâtea ori în viață am înțeles cum condiția mea de om este păcatul, neputința și deșertăciunea. Cu acestea stând înaintea Ta, Te rog ca Tu, Singurul care poți preschimba firea, să lucrezi în viața copiilor noștri cele cu adevărat mântuitoare. Și în cele dinlăuntru și în cele din afară. 

...a Născătoarei de Dumnezeu 

Preasfântă, de Dumnezeu Născătoare, Tu  cunoști întru adevăr inima de mamă. Și întru această sfântă cunoștință primește, rogu-Te, grija inimii mele născătoare de prunci, și precum pentru întreaga lume te-ai făcut Născătoare a lui Emanuel, așa naște și în ascunsul inimii copilului meu pe Fiul lui Dumnezeu. Căci numai Tu știi că el mai adânc se află în pântecul lacrimii și doririi inimii mele decât în trup.

Cântarea a doua

Stih: Dumnezeiescule Părinte, învrednicește-ne pe noi a ne asemăna Ție!

Când copilul e bolnav, mama veghează ziua și noaptea la căpătâiul său, îngrijindu-l cu dragostea ei jertfelnică și făcând cele ce poate omenește. Însă cu durere constată că nu îi poate reda sănătatea. Cine atunci, decât numai Tu și prin Duhul Sfânt, toți sfinții Tăi tămăduitori, poți preface neputința în „toate sunt cu putință”, iar boala în deplină sănătate și bucurie? 

Stih: Dumnezeiescule Părinte, învrednicește pe noi a ne asemăna Ție!

Nu egoist să ne creștem fiul, ci să cunoaștem că Domnul a dorit să ne dăruiască prin el inimă de mamă pentru tot omul. Căci, precum este fiul pentru noi, așa întreaga omenire este pentru Tatăl. Pentru aceasta, în nespusa iubire pentru propriul odor să învățăm arderea cea de tot pentru întregul Adam, fiu al Tatălui. 

Stih:  Părintele părinților și al fiilor, fie pururea întru noi ale Tale dintru ale Tale! 

Să cunoaștem inima Tatălui pentru fiu și cu înfiere cerească să ne rugăm: Tatăl nostru, pururea și veșnic, sfințească-Se numele Tău întru fiii Tăi! Vie Împărăția Ta, Cerescule Părinte al tuturor, facă-Se voia Ta înlăuntrul fiilor Tăi și ai noștri, precum în Cer, așa și întru pământul făpturii noastre neputincioase! 

...a Născătoarei de Dumnezeu 

Panaghia , întru totul și cu adevărat Preasfântă Maică, întru curăția minții și a sufletului crește pe cel încredințat mie, celei nevrednice și întru totul fără trebnicie. Și nu socoti, Doamna mea cea plină de mireasma Raiului, moștenirea firii celei pământești ce fără de voie sădesc în nevinovata făptură. Ci roagă pe Domnul ca prin Însuși Duhul Său cel Preasfânt să înnoiască pururea chipul Lui după Asemănarea Sa. 

Cântarea a treia

Stih: Dumnezeiescule Părinte, învrednicește-ne pe noi a ne asemăna Ție!

Durerile nașterii din nou, Doamne, oricât ne-am strădui, nu poate făptura pământească să le trăiască, nici viața și nici faptele cele în Duhul Tău. Imitatori nevolnici și țărână purtată în vânturile deșarte ale lumii ne dovedim prin fire. Amar nouă, căci Chipul nobil de fii ai Tăi ai așezat întru noi, iar noi Îl necinstim necontenit. 

Stih:  Părintele părinților și al fiilor, fie pururea întru noi ale Tale dintru ale Tale! 

Cum vom putea insufla fiilor noștri domneasca înrudire cu Tine prin Chip și Asemănare, prin Ipostasul Hristos, dacă noi înșine o rătăcim prin petrecerea cea pământeană? Tu însă, Părinte Ceresc, Cela Ce iarăși așezi moștenirea mea mie, dăruiește părinților și fiilor întoarcere și aducere aminte de cele cerești și dumnezeiești, căci fii ai Celui Prea înalt sunteți, ai spus. Pentru aceasta Însuți rânduiește nu ca unul dintre pământeni să pierim. 

Stih:  Părintele părinților și al fiilor, fie pururea întru noi ale Tale dintru ale Tale! 

Ajută-ne Doamne, să lărgim și noi inimile noastre, căci în pieptul nostru bate inima lui Dumnezeu pentru fii, măcar că știm sau că nu știm. De aceea, întru acest cuget să ne cuprindem copiii, pentru ca astfel, îmbrățișare de la Dumnezeu să le mijlocim și cu dragoste duhovnicească să hrănim duhul lor.

...a Născătoarei de Dumnezeu 

Oare ce i-am dorit mai presus decât orice încă din clipa zămislirii lui, decât a sluji Fiului lui Dumnezeu, de a Se închina și afierosi Lui? Primește inima mea pătimitoare și învăță-mă să mă rog cu acea rugăciune care să fie de folos și să fiu precum Tu știi că îi va fi lui spre mântuire! 

Cântarea a patra. A Fiului

Stih: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pre noi.

Mântuitorule Hristos, Cel Unul Născut, Fiul Tatălui, împărtășește fiului inimii mele Duhul adevăratei filitudini, ca întru această cunoștință să poată viețui el ca fiu al lui Dumnezeu, al Maicii Tale Preasfinte, împlinind cele ale supunerii părintești, în nădejdea ființării Celei întru adevăr vii. 

Stih: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pre noi.

În dureri își naște mama fiul pe pământ, precum Tu Însuți pe Cruce ne-ai născut pe noi. Însă durerile facerii mai aprige sunt când fiul crește și brațul părintesc neputincios se dovedește. Rugăciunea și răstignirea de sine devin atunci durerea facerii. 

Stih: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pre noi.

Rugăciunea este pâinea noastră cea de toate zilele. Din zdrobirea inimii înaintea Ta, Doamne, fiul și fiii noștri întru adevăr încep a se naște. Pentru aceea, Te rugăm: cuprinde-i pe ei și pe noi în Taina Nașterii din nou, ce ai săvârșit prin Răstignirea Ta.

...a Născătoarei de Dumnezeu 

Nicio singură dată nu am găsit vreun cuvânt care sa te poată lauda sau rosti cu adevărat, Maica lui Dumnezeu. Întru aceasta, cu smerenie și nevrednicie înțelegem cum, singurul Cuvânt ce te poate preamări este chiar Fiul tău,  Logosul cel întrupat din fecioreștile tale sângiuri. 

Cântarea a cincea 

Stih: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pre noi.

Cu multe nevoințe trupești este datoare mama a se sili pentru mântuirea fiilor săi, căci nu doar ziua nașterii trupești îi este dată spre zidire, ci în fiece zi ea este chemată a zidi o întreagă omenire prin osteneala ce o face pentru fiul său. 

Stih: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pre noi.

Domnul Cel de nepătruns, întru ființarea cea ipostatică, pe toți și pe fiecare ne cheamă, a fi în lume Theotoke, căci când zămislește pruncul în pântece, El zidește întru noi inima de mamă. Inima de mamă este chemată să crească pentru tot omul. Inima de mamă este taina Iubirii lui Dumnezeu pentru întreaga lume. 

Stih: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pre noi.

Prin pruncul dăruit, Domnul dorește ca noi să primim întreaga omenire în ființa noastră, cu dragoste de mamă, precum Maica Domnului a înfiat pe tot omul când a primit pe Sfântul Ioan Theologul. Pruncul crește în viscerele noastre și tot astfel, să țâșnească și rugăciunea, din fiecare fibră a ființei noastre pentru om, ca pentru propriul fiu.

....a Născătoarei de Dumnezeu 

Mai înainte de a fi ai noștri, pruncii sunt ai Fiului Tău, Născătoare de Dumnezeu. El dintâi îi zămislește, îi iubește, îi călăuzește. 

Cântarea a șasea 

Stih: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pre noi.

Trezește-ne cu Duhul Înțelepciunii pe noi, părinții, pentru ca nu cumva să atârne asupra copiilor noștri Jertfa Ta cea neprețuită, ca în cuvântul sângele Tău asupra noastră și asupra copiilor noștri, ci pătrunși de pocăință adâncă, să venim către Tine, pururea grăind în inimile noastre: Tată, am greșit la cer și înaintea Ta și nu sunt vrednic a mă numi fiul Tău. Primește-mă, însă, ca pe unul dintre argații Tăi! Căci numai restaurându-ne condiția proprie de fii, vom putea restaura în copii adevărata conștiință a filitudinii lor. 

Stih: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pre noi.

Mântuitorule Iisuse, Fiul cel Dorit, Singurul Care cu adevărat și cel mai adânc cunoști iubirea pentru Părintele Tău, caută și către inima dragilor noștri părinți, răsplătește-le lor jertfa și osteneala ce au făcut-o ca să ne crească și umple cuibul din care noi am zburat cu dragostea Ta, pentru ca să nu rămână inima lor tristă ori goală, ci să primească alinarea și rodul cel mai ales, Care ești chiar Tu. 

...a Născătoarei de Dumnezeu 

Ajută-ne Măicuța Domnului, ca noi, mamele, să fim fecioarele cele înțelepte, căci candela noastră, cu care vom întâmpina pe Domnul, Mirele inimii, este fiul ce îl purtăm. Pe acesta să îl aducem înaintea Fiului Tău, ca pe un mir cu bună miresmă duhovnicească. Ajută-ne să umplem inimile fiilor noștri cu mirul Harului, iar prin sudorile și rugăciunile noastre să creștem înlăuntrul lor dorul după Fiul tău. 

Sedealna 

Câtă alinare aduce pruncul mamei sale! Câte clipe cerești în zâmbetul lui! Mica sa mână întinsă către noi, mângâierea cea mai gingașă din lume și privirea cea mai nevinovată ne nasc din nou și ne cresc pe noi, mamele! Cum vom răsplăti vreodată fiilor noștri pentru aceste clipe? Preasfântule Duh, împărtășește duhului său cugetul inimii mele către el: Cum te voi naște din nou, copilul meu, dorul neastâmpărat al inimii de mamă? Cum te voi putea ajuta să fii cine ești, Chip al Celui de nerostit? Fiul meu, bătaia de aripă a inimii mele, fii pururea Chipul care te-a zămislit Domnul să fii! Tu ești rugăciune întrupată! Viază liber și curat după cum ai fost binecuvântat! Aripi îngerești să îți fie gândul cel mai dinlăuntru, pentru ca prin el să poți călători în adâncurile cerului și astfel vei putea cu adevărat locui pământul.

Cântarea a șaptea. A Duhului Sfânt

Stih: Duhule Sfinte, cuprinde-ne pe noi în suspinarea Iubirii Tale!

Suntem născuți cu trupul în pântece de mamă, dar mai presus, pântecele din care ne zămislim este lacrima Ta. Lacrima Duhului Sfânt este adevăratul pântece în care ne mișcăm, viem și suntem, dorul dintru care ne naștem. Fă să nu uităm acest suspin ascuns înlăuntrul ființei, ci întru Tine, să ne unim cu el. 

Stih: Duhule Sfinte, cuprinde-ne pe noi în suspinarea Iubirii Tale!

Numai Tu știi zbaterea și frângerea inimii noastre de mamă, zdrobirea cu care îi naștem în fiecare zi până ce îi vom vedea mântuiți. Pentru aceasta, rogu-Te, fă să ne vedem în sfântă lumina Învierii, în harul dumnezeiesc al adevăratei viețuiri.

Stih: Duhule Sfinte, cuprinde-ne pe noi în suspinarea Iubirii Tale!

Dureri și neputințe de tot felul macină inima mamei, însă toate acestea se fac alcătuire lăuntrică pentru copiii născuți și nenăscuți, căci Tu viezi în pieptul nostru și Tu îi naști în cele dinlăuntru ale lor. Pentru aceasta primește Doamne, fiece clipă de durere, ca pe o naștere de fiecare zi a copiilor noștri! 

...a Născătoarei de Dumnezeu 

Suntem mame ce au fii și pe pământ și în cer. Nimeni nu poate spune în cuvinte și nu poate înțelege inima și gândul celei ce și-a pierdut fiul. Gândul că naștem prunci și în cer, să mai aline durerea înscrisă adânc în suflet! Rugăm pe Domnul, ca prin Maica tuturor, ce unește pururea Cerul cu pământul, să îi poarte cu brațe părintești și pe cei adormiți ai noștri fii. Preasfântă Maica tuturor, în baie de preacurată lumină, în Sfânta iubire scaldă întreaga făptură a celor trecuți în ceruri! 

Cântarea a opta 

 Stih: Duhule Sfinte, cuprinde-ne pe noi în suspinarea Iubirii Tale!

Ce putem face cu adevărat pentru copiii încredințați nouă? Cu grijă părintească îi înconjuram zi și noapte, cu fapte, cu vorbe și sfaturi, cu lucruri trebuincioase. Credem astfel uneori ca zidim sufletul lor. Cu adevărat însă, vine vremea încercării, când pare că nimic din toate acestea nu rămân, nu construiesc ființa lor lăuntrică la care lucrăm cu dedicare din copilărie. Pentru aceasta, Ție Ți-l încredințez pe el: Duhule Sfinte, împărtășește în clipa cea grea fiului meu gândul mântuirii! 

Stih: Duhule Sfinte, cuprinde-ne pe noi în suspinarea Iubirii Tale!

Cât sunt prunci, suntem atât de prețioși pentru ei și, de aceea, sfatul nostru părintesc îi ocrotește. Neputincioși ne dovedim în scurtă vreme înaintea vieții, a alegerilor lor, a puterilor lor sufletești. Cuvântul nostru puțin cântărește și adesea vedem cum toate cele ce am așezat întru ei, pier în uitare, ca și cum nu au fost. Cine poate rămâne atunci alături de ei decât numai Însuși Domnul? Cine, decât numai Duhul cel Preasfânt, poate grăi în limba inimii lor, le va putea șopti în graiul sufletului gândul cel mântuitor, la vremea cea mai potrivită? 

...a Născătoarei de Dumnezeu

Încă în trup viețuind, întru totul ai fost mireasmă a Duhului Sfânt, Preacurată Fecioară. Cu adierea ta cea smerită, înmiresmează rogu-te și sufletele copiilor noștri în călătoria acestei vieți.

Cântarea a noua

Stih: Duhule Sfinte, cuprinde-ne pe noi în suspinarea Iubirii Tale!

Când tot sfatul cel bun pe care l-am insuflat încă din pruncie se îngroapă în deșertăciunea trecerii, Cine oare, decât numai Tu, îi va însoți pe dinlăuntru și le va grăi Mântuirea ta sunt Eu... Pentru aceea, din inimă zdrobită Te rog, Duhule Sfinte, împărtășește fiului meu cugetul Tău! 

Stih: Duhule Sfinte, cuprinde-ne pe noi în suspinarea Iubirii Tale!

Nimic din ce le-am putea spune sau face bine copiilor, nu se compară cu un singur gând din partea Ta, Doamne, pe care Tu atât de tainic îl faci să izvorască în adâncul ființei lor și care de la capăt reașază cu putere multă tot adevărul lucrurilor. Pentru aceasta, trăindu-mi neputința omenească, Te rog pe Tine, restaurează toate câte eu nu am știut și nu am putut în viața fiului meu, toate câte s-au încurcat în peregrinarea prin deșertul acestei vieți.

..a Născătoarei de Dumnezeu 

Cine poate pricepe taina maternității? Mama însăși este o taină a lui Dumnezeu, căci înlăuntrul ei Domnul zămislește viața și mai ales dragostea și zdrobirea Sa dumnezeiască pentru fiu. Prin iubirea maternă, dospește nestematele iubirii dumnezeiești în tainele sufletului copilului. Însă, Tu Însăți fiind această taină, Maica Domnului, fă lucrător tot cugetul lui Dumnezeu în viața copiilor noștri.