Canon de rugăciune către Sfinţii şapte tineri din Efes

22 Octombrie
 

Troparul Sfinţilor şapte tineri din Efes, glasul al 4-lea:

Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoinţele lor, cununile nesctricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

 

Cântarea 1, glasul al 4-lea. Irmos: Adâncul Mării Roşii...

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Ca unii ce staţi luminat înaintea Luminii Celei Mari, mucenicilor, rugaţi-vă să apere de negura patimilor, pe cei ce cinstesc praznicul vostru cel Dumnezeiesc şi luminat.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Când aţi cunoscut porunca cea păgânească şi fără de soco­teală, care poruncea să jertfiţi celor întinate, fiind întăriţi cu Poruncile lui Dumnezeu, v-aţi arătat nestrămutaţi, mucenicilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu posturi şi cu rugăciuni aţi mers de v-aţi ascuns, pregătindu-vă pentru lupta vrăjmaşi­lor, sfinţilor. Dar Domnul v-a păzit pe voi nevătămaţi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Aflându-te pe tine, Preacura­tă, mai Curată decât toată zidi­rea, Cel Curat S-a Sălăşluit în­tru tine, vrând să scoată nele­giuirea cea sălăşluită în Adam, ca un Iubitor de oameni.

 

Cântarea a 3-a. Irmos: Se veseleşte de Tine Biserica...

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Aduşi aţi fost la împăratul cel fărădelege, muceni­cilor, să mărturisiţi numele Dumnezeului Celui Ce Împără­teşte în ceruri.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind îmbrăcaţi luminat cu credinţa ca şi cu o pavăză lumi­noasă aţi rămas, mucenicilor, nerăniţi de săgeţile vrăjmaşilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Stătut-aţi bărbăteşte împo­triva împăratului celui fărădelege, sfinţilor, care vă poruncea să aduceţi cinste necuvântăto­rilor idoli.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Îmbrăcându-se cu mine Hristos din Dumnezeieştile tale sângiuri, Preacurată, m-a îm­brăcat cu podoaba harului, de care eram de demult despuiat.

Irmosul:

Se veseleşte de Tine Biseri­ca Ta, Hristoase, strigând: Tu eşti Puterea mea, Doamne, Scăparea şi Întărirea.

 

Cântarea a 4-a. Irmos: Pentru dragostea chipului...

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Înfrumuseţatu-s-au tinerii foarte, unindu-se cu Stăpâ­nul tuturor; drept aceea au lepădat toată răutatea şarpelui.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Nădăjduind la răsplătirile cele bogate, toată avuţia aţi de­şertat-o săracilor, câştigând în locul aceleia avuţia cea nestricată, sfinţilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Iubind bunul neam cel de sus, fiind născuţi din părinţi de bun neam, nicicum n-aţi primit să trageţi la voi neamul cel rău al răutăţilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Prunc tânăr ai născut pe Cel Ce este mai înainte de veci, Fecioară, ca să înnoiască lumea cu cunoştinţele cele Dumneze­ieşti, fiind învechită în păcate. Pentru aceea te mărim.

 

Cântarea a 5-a. Irmos: Tu, Doamne, Lumina mea...

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Pe Sfinţii Maximilian, pe Con­stantin, pe Iamvlih, pe Marţian, luminătorii care lu­minează toate marginile, să-i cinstim.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Să lăudăm credincioşilor, pe Măritul Antonin şi pe Sfinţii Exacustodian şi pe Dionisie cel Preaînţelept, cu dragoste să-i mărim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

În locul celor trecătoare şi pieritoare, aţi luat în schimb, sfinţilor, cele ce nu se strică şi nicidecum nu se învechesc. Pentru aceea, după vrednicie, vă fericim.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Risipeşte orbirea sufletului meu, Preacurată şi-mi dă mie să iau aminte cu bună simţire la Dumnezeieştile Porunci ale Fiului tău.

 

Cântarea a 6-a. Irmos: Jertfi-voi Ţie cu glas de laudă...

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Înotând prin luciul cel idolesc, acum aţi ajuns, pătimitorilor, la Limanurile cele Veşnice; ocârmuindu-vă de sus cu Arma Crucii şi îndumnezeindu-vă după har.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Stropind pământul cu pică­turile lacrimilor şi cu rugăciu­nea cea către Dumnezeu, aţi dor­mit mulţi ani şi sculându-vă, aţi arătat Învierea tuturor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

O, minune! Cum cei ce au dormit mulţi ani, învederează învierea care era învederată la cei mai mulţi, astupând gurile ereticilor!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Omoară cugetul trupului meu, Fecioară, Ceea ce ai năs­cut Viaţa, care cu moarte a sur­pat moartea şi pe tineri i-a mă­rit, cu scularea cea minunată.

Irmosul:

Jertfi-voi Ţie cu glas de lau­dă, Doamne, Biserica strigă către Tine, de sângele demonilor curăţindu-se, cu Sângele cel curs prin milostivire din coasta Ta.

 

CONDAC, glasul al 4-lea. Podobie: Cel Ce Te-ai Înălţat pe Cruce...

Preamărit-ai pe pământ pe Sfinţii Tăi mai înainte, prin înfricoşătoarea şi preamărita înviere care ai însemnat printr-înşii, mai înainte de învierea cea de obşte, ca să se astupe gu­rile celor ce nu o credeau; iar mai pe urmă, Hristoase Dumnezeule, i-ai sălăşluit întru Împărăţia Ta, să se desfăteze în veci.

 

Cântarea a 7-a. Irmos: În cuptorul persienesc...

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Dimpreună cu Sfântul Iamvlih pe Sfinţii Exacustodian, pe Mar­ţian, pe Antonin şi pe Măritul Constantin, pe Dionisie, pe Maximilian, mucenicii lui Hristos să-i cinstim.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind ascunşi, vă rugaţi Celui Ce ştie cele ascunse, să înceteze uciderea cea zavistnică a necredinciosului. Pentru aceea, mu­rind întru ascuns, aţi închipuit înfricoşătoarea Înviere.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Nicicum nu v-aţi plecat celor fărădelege, a da idolilor cinste urâtă lui Dumnezeu. Pentru aceasta cu credinţă cinstim moaştele voastre, sfinţilor, lu­ând sfinţenie.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Arătatu-te-ai că întreci pe în­geri Născătoare de Dumnezeu, arătatu-te-ai cu adevărat Întă­rire pătimitorilor, arătatu-te-ai Preacurată Pază celor ce te cu­nosc Preaadevărată Născătoa­re a Cuvântului.

 

Cântarea a 8-a. Irmos: Mâinile întinzându-şi...

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Se bucură arătat luminata Mitropolie a efesenilor, avându-vă pe voi ca o bogăţie rugători şi ajutători către Cel Preabun, Sfinţilor, care v-aţi arătat tuturor pe pământ, ve­dere străină, prin învierea cea minunată prin care v-aţi prea­mărit.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

După adormire, v-aţi arătat păzitori neadormiţi nouă, preaînţelepţilor, adormind valurile necredinţei şi astupând gurile cele fără de Dumnezeu ale ereticilor, care nu cântau: toa­te lucrurile, binecuvântaţi pe Domnul!

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Se surpă înaintea picioarelor voastre înşelătorul, zăcând mort fără de simţire, cel ce mai înainte se lăuda peste măsură şi era în­tunecat de trufie. Şi se preamă­reşte Hristos, Cel Ce v-a mărit pe voi, Căruia-I cântăm: toate lucrurile, binecuvântaţi pe Domnul!

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Astăzi cu sfinte cuvinte să lăudăm pe tinerii, pe care i-a încununat Domnul cu cununi neveştejite, şi i-a mărit cu străluciri de multe minuni, care cântă: pe Domnul lăudaţi-L lucrurile şi-L preaînălţaţi în­tru toţi vecii!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Vindecă, Fecioară, sufletul meu cel bolnav şi spală noroiul patimilor cel dintru mine şi mă pune înaintea Atotţiitorului Dumnezeu cu totul mântuit, ca să cânt: toate lucrurile, binecuvântaţi pe Domnul!

Irmosul:

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne în­chinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Mâinile întinzându-şi Daniel, gurile leilor cele deschise în groapă le-a încuiat şi puterea focului a stins, cu virtutea încingându-se tinerii cei iubitori de dreapta credinţă, cântând: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

 

Cântarea a 9-a. Irmos: Hristos, Piatra Cea Netăiată...

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Iată, ce este bun, sau ce este frumos? Grăia Dumneze­iescul David: fără numai a locui în unire sfinţii tineri, loca­şurile cele cinstite; ei, care au păzit nedespărţită unirea cea către Ziditorul.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Arătatu-v-aţi casă Preasfintei Treimi, purtând-o câte şapte, Dumnezeieştilor mucenici; murind înă­untrul peşterii şi surpând case­le idolilor şi către Biserica cea Cerească mutându-vă, cu cuget de dreaptă credinţă.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Saltă, Biserică a lui Hristos, care ai şapte stâlpi ce te ţin, pe slugile Domnului, prin care au căzut zidurile cele neîntărite ale credinţei celei rele, cu harul Celui Ce a suflat viaţă morţilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca nişte stele ce arată ziua, luminaţi tot pământul cu Razele Cele Luminoase ale Dumneze­ieştilor Virtuţi şi Minuni, tineri preafericiţi. Pentru aceea lumi­naţi simţirile inimilor noastre.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Porţi în braţe pe Cel Ce ţine toate cu Dumnezeiasca Palmă. Pe Care roagă-L, Fecioară, ca pentru milostivirea cea negrăi­tă, să mă îmbrăţişeze şi să mă mântuiască, pe mine cel ce sunt osândit.

Irmosul:

Hristos, Piatra Cea Netăiată de mână, Cea din capul unghiului, din tine Muntele Cel Netăiat, Fecioară, s-a tăiat, unind firile cele osebite. Pentru aceasta, veselindu-ne, pe tine Născătoare de Dumnezeu te mărim.

 

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...

Ca unii ce sunteţi stâlpi ai Bi­sericii lui Hristos, aţi surpat zidurile necredinţei, înţelepţi­lor mucenici, cei şapte lumină­tori; pentru aceasta, precum mai înainte de moarte aţi ru­şinat nebunia păgânilor, aşa şi după moarte tulburarea eresu­lui. Rugaţi-vă pentru sufletele noastre.

 

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...

Înnoit-ai, Preacurată, cu Dumnezeiască Naşterea ta firea pământenilor cea muritoare, fiind stricată de patimi; şi ne-ai ridicat pe toţi din moarte la viaţă fără de stricăciune. Pen­tru aceasta toţi te fericim după datorie, Fecioară Preamărită, precum Însăţi ai proorocit.

 

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...

Fecioară cu totul fără priha­nă, Maica lui Hristos Dum­nezeu, armă a pătruns Prea­sfânt sufletul tău, când ai văzut pe Fiul tău şi Dumnezeu Răstig­nit de bună voie. Pe Care, Binecuvântată, nu înceta rugându-L să ne dăruiască iertare de greşeli.

Citește alte articole despre: Canon de rugaciune