Troparul Sfinţilor Părinţi de la Sinodul al VII-lea Ecumenic, glasul al 8-lea.

Preaproslăvit eşti, Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel Ce lumi­nători pe pământ pe Părinţii noştri i-ai întemeiat şi printr-înşii la adevărata credinţă pe noi toţi ne-ai îndreptat, Mult Îndurate, Slavă Ţie.

Cântarea 1, glasul al 8-lea. Irmos: Pe Faraon cel ce se purta...

Stih: Sfinţilor Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Învredniceşte-mă, Doamne, pe mine cel ce doresc acum, să laud cu cântări pe cel de-al şaptelea sinod, adunarea celor şapte daruri, ale Mângâietorului, Cel Ce l-a înţelepţit cu limbile de foc şi a făcut să tacă toată limba cea vătămătoare şi hulitoare.

Stih: Sfinţilor Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Mai mare a fost din început numărul şapte; pentru că înce­tarea, în chip desăvârşit, a toată zidirea lui Dumnezeu, după întâia închipuire, a fost în ziua a şaptea; iar acum, în Sinodul cel cu şapte numărat, este înce­tarea tuturor eresurilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Biruind pe Arie cel luptător cu Dumnezeu, ceata Părinţilor în Niceea, mai înainte, cu toia­gul păstoresc au îndreptat Bise­rica cu ortodoxe dogme; şi acum tot în Niceea au fost apărători şi au umplut de ruşine pe luptătorii împotriva icoanelor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Aşa precum Părinţii au în­văţat, mărturisim cu credinţă că pântecele Binecuvântatei Fecioare fără durere a Născut cu Trup pe Cel fără de trup; şi ne închinăm Lui, închipuind pe Lemn Chipul Lui şi cu dragoste Îl sărutăm.

Catavasia:

Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul şi cuvânt răspunde-voi Împără­tesei Maici; şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei, bucurându-mă.

Cântarea a 3-a. Irmos: Cel Ce ai întărit cerurile...

Stih: Sfinţilor Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cum că nu se va clătina Biserica lui Hristos cea nemişcată, de la Dânsul în Tai­nă s-au învăţat Dumnezeieştii mai mari păstori, care pe cei ce voiesc să o clatine i-au lepădat de la cei binecredincioşi, ca pe nişte părţi ale lui Antihrist.

Stih: Sfinţilor Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Curăţeşte, adunarea Părinţi­lor, izvoarele cele tulburi şi tinoase şi luând din Izvoarele mântuirii, satură luminat pe po­porul cel însetat al lui Hristos, de curgerile învăţăturilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Asupra celor ce urăsc adevă­rul, asupra clevetitorilor creşti­nătăţii, s-a adunat Sinodul al şaptelea al iubitorilor de Hristos, în luminata cetate a Niceei; ai cărui împăraţi, Sfinţii Irina şi Con­stantin, au fost apărători.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Să se îndepărteze tot necredin­ciosul, care nu cinsteşte Cinstita Icoană a Născătoarei de Dumnezeu şi nu mărturiseşte pe Aceasta cum că a născut pe Hristos Dumnezeu şi Om; unul ca acesta în foc să se trimită şi să ardă fără stingere.

Catavasia:

Pe ai tăi cântăreţi, Născă­toare de Dumnezeu, Ceea ce eşti Izvor Viu şi Îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească, întăreşte-i, în Dumnezeiască Mărirea ta, de cununile măririi învrednicindu-i.

Cântarea a 4-a. Irmos: Tu eşti Tăria mea, Doamne...

Stih: Sfinţilor Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cuvântul lui Dumnezeu având săgeată şi sabie, a înjunghiat pe toţi vrăjmaşii cu chipul Crucii; pe aceia care nu cinstesc întocmai Chipurile lui Hristos şi ale Născătoarei de Dumnezeu şi ale tuturor Sfinţi­lor Părinţi cei de Dumnezeu văzători.

Stih: Sfinţilor Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Precum prin înconjurare de şapte ori s-au surpat zidurile Ierihonului, aşa şapte Sinoade au surpat toată adunarea celor ce s-au ridicat asupra lui Dum­nezeu; au surpat-o întru adânc, au surpat-o mai ales în aduna­rea a şaptea a trâmbiţelor Du­hului celor bine glăsuitoare.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Arătând luptă vitejească şi cu Dumnezeiască râvnă fiind aprinsă adunarea Părinţilor, ca şi Ilie, au omorât pe preoţii păgâni cei de ruşine. Pentru aceasta, cu îndrăzneală au dogmatizat să ne închinăm cu dra­goste Preacinstitei Icoanei lui Hristos.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Tu eşti Nădejdea mea, Prea­curată, tu şi Lauda mea; tu Li­manul şi Îndreptarea mea; care pe Dumnezeu, Cuvântul Tată­lui, Cel Ce S-a Întrupat fără îm­preunare, L-ai născut. Pentru aceasta, cu puterea ta fiind întărit, mă închin fără îndoială Cinstitei Icoanei tale.

Catavasie:

Sfatul cel neurmat şi Dumnezeiesc al Întrupării Tale, celei de sus, celei din Fecioară, proorocul Avacum avându-l în minte, a strigat: Slavă Puterii Tale, Doamne.

Cântarea a 5-a. Irmos: Pentru ce m-ai lepădat...

Stih: Sfinţilor Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cu preaînalt gând chibzu­ind Sfinţii Părinţi, ana­temei au dat pe luptătorii îm­potriva icoanelor ca pe cei ce gândeau lucruri străine de dân­şii; şi au poruncit a da precum se cuvine cinste Icoanei lui Hristos.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Acum este vreme de veselie, acum s-a arătat ziua mântuirii; să ne veselim dar şi lui Hristos cu bucurie să-i strigăm: pacea Ta dă-ne-o nouă, pentru rugă­ciunile Părinţilor celor de la al şaptelea Sinod, Iubitorule de oameni.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pentru milostivirea milei din Fecioară S-a născut Fiul lui Dumnezeu fără schimbare, pur­tând ceea ce e străin ca pe al Său şi cuprins cu Chipul Aceluia se vede vrând, fiind Necuprins după Fiinţă.

Catavasia:

Spăimântatu-s-au toate de Dumnezeiască mărirea ta; că tu, Fecioară, Neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu Cel peste toate şi ai născut Fiu pe Cel fără de ani, Cel Ce dăruieşte pace tuturor celor ce te laudă pe tine.

Cântarea a 6-a. Irmos: Curăţeşte-mă Mântuitorule...

Stih: Sfinţilor Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Să pice munţii dulceaţă şi bucurie, că mulţimea ere­ticilor s-a alungat, aceea care vărsa venin amar cu lepădarea sfintelor icoane.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cerul şi pământul cu un glas să prăznuiască Mărirea Fiicei lui Dumnezeu; că se slăveşte lepădând pe cei ce o micşorează pe ea.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fiul Maicii, Cel Ce a fost mai întâi al Tatălui fără de mamă, fără tată cu Dumnezeiască cuvi­inţă S-a Născut şi m-a înnoit pe mine cu Naşterea Sa. Pentru aceasta, pe Aceea ce L-a născut, împreună cu Cel Ce S-a născut închipuind-o, o sărut.

Catavasie:

Înţelepţii de Dumnezeu, care faceţi acest praznic Dumnezeiesc şi cu totul cinstit, al Maicii lui Dumnezeu, veniţi să batem din palme, slăvind pe Dumnezeu, Cel Ce s-a născut dintr-Însa.

CONDAC, glasul al 2-lea. Podobie: Chipul cel făcut de mână...

Fiul, Cel Ce din Tatăl a Stră­lucit de negrăit, din femeie S-a Născut Îndoit în Fire; pe Care, văzându-L, nu ne lepădăm de închipuirea Chipului; ci, pe Acesta, cu bună credinţă însemnând-L, Îl cinstim cu cre­dinţă. Pentru aceasta, ţinând credinţa cea adevă­rată, Biserica, sărută Icoana înomenirii lui Hristos.

Cântarea a 7-a. Irmos: De pogorârea lui Dumnezeu...

Stih: Sfinţilor Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Se biruiesc căpeteniile eresurilor, prin dogmele de Dumnezeu grăitorilor băr­baţi, care duc cinstea icoanelor drept la chipurile cele dintâi, precum zice Marele Ierarh Vasile: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinţilor Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Se împodobesc acum biseri­cile, cu luminate icoane înfrumuseţându-se. Pentru aceasta lumea cântă în biserici, Celui Frumos cu podoaba mai mult decât toţi oamenii, cu cel ce cântă: Binecuvântat este Dum­nezeul părinţilor noştri.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Lumină a răsărit, întunericul este departe, necredincioşii s-au alungat; pentru aceasta toate fiind pline de Lumină, pe Dătă­torul de Lumină Hristos cu ve­selie Îl laudă şi zic: Binecuvân­tat este Dumnezeul părinţilor noştri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Preasfânta Stăpână, care Sin­gură este Nădejdea mântuirii tuturor, care mai presus de fire a născut pe Împăratul împăraţilor, Hristos, ţinându-L Prunc în braţe, este Închinată împreună cu El în Chip precum au hotărât Părinţii.

Catavasia:

N-au slujit făpturii cuge­tătorii de Dumnezeu, ci numai Făcătorului; ci, groaza focului bărbăteşte înfruntând-o, se bucurau cântând: Prealăudate Dumnezeul părinţilor noştri şi Doamne, bine eşti cuvântat!

Cântarea a 8-a. Irmos: De şapte ori tiranul...

Stih: Sfinţilor Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cu Lege prea bine a aşezat adunarea Părinţilor, cin­stitorilor de Dumnezeu, cuvioa­să închinarea şi ridicarea Sfin­tei Icoane a lui Hristos. Şi noi, iubitorii de dreapta cinstire, ca nişte fii bine ascultători, săvâr­şim pomenirea lor de peste an şi cu dragoste sărutăm Sfântă Icoana lui Hristos.

Stih: Sfinţilor Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

De şapte ori cei mândri cu mintea au aplecat pe cei smeriţi şi au tăiat pornirile iubitorilor de virtuţi, prin care îi cleveteau în Dumnezeieştile lor fapte. Dar Părinţii, la al şaptelea Sinod ce s-a adunat în Niceea, mândria acelora îndată au smuls-o, mai mult de şapte ori.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Săgeţile tinerilor, celor ce gândesc ca pruncii, s-au făcut precum zice Psalmistul, bătrâ­nilor gânditori, răni şi tăieturi; şi cu Dumnezeiască Putere slă­besc limbi multe, ale celor ce grăiesc hule asupra înălţimii; şi fiecare cunoaşte un Dumnezeu, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Duhul a toate Pricinuitor şi Unul.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ziditu-S-a din Curat sângele tău, Ziditorul Prunc de bună­voie pentru milă, Cel Ce te-a păzit după naştere pe tine toată Curată şi a curăţit chipul cel întinat. Pentru aceasta, în Icoană împreună cu tine Se Închipuieşte, cu Firea fiind Om, Dum­nezeu fiind din Fire.

Catavasie:

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Pe tinerii cei binecredincioşi, în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit, atunci fiind închipuită, iar acum plinită, pe toată lumea ridică să-Ţi cânte Ţie: pe Domnul, lucrurile, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a. Irmos: Spăimântatu-s-a de aceasta...

Stih: Sfinţilor Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cel Ce eşti mare cu Puterea şi cu Sfatul, Care toate împreună le ţii, Cel Ce eşti Ne­cuprins, Unule, Dumnezeule Preaputernice, Atotstăpânitorule, Împărate a toate, întăreş­te Biserica şi o păzeşte în dreap­ta credinţă; pentru rugăciunile Preamăriţilor Părinţi, care au ruşinat credinţa cea rea.

Stih: Sfinţilor Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

De mare cinste v-aţi învredni­cit pe pământ sfinţilor, de cele cereşti gânditori; că şi Chipul lui Hristos cu dragoste L-aţi cinstit. Şi acum umbra şi acoperămân­tul trupului lepădând, faţă că­tre faţă Îl vedeţi, de mai mare cinste învrednicindu-vă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Năvălirea a toată pornirea vrăjmaşilor, pe care ai îngă­duit-o, ca să ne pedepsim pen­tru păcate şi îndrăznirea lor asupra noastră, însuţi o zdrobeşte; şi poporului nostru care nădăjduieşte în Tine, ajută-l Atotfăcătorule; pentru rugă­ciunile cele cu îndrăzneală ale Părinţilor, a căror pomenire o săvârşim.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

A înţelege Taina Minunatei tale Naşteri, nici cum nu poate mintea omenească şi nici min­tea cea înaltă îngerească; că ai născut pe Dumnezeu, Cel Ce S-a Întrupat mai presus de fire. Pentru aceasta, Născătoare de Dumnezeu ştiindu-te şi împreu­nă cu Dânsul zugrăvindu-te, pe tine te mărim.

Catavasie:

Tot neamul pământesc să salte cu duhul, fiind luminat; şi să prăznuiască firea minţilor celor fără de trup, cinstind sfânta prăznuire a Maicii lui Dumnezeu şi să strige: Bucură-te, Preafericită Născătoare de Dumnezeu, Curată, pururea Fecioară.

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...

Luminători preastrăluciţi ai adevărului, aievea v-aţi arătat lumii, Preafericiţilor Părinţi, de Dumnezeu grăitori; uscând eresurile celor grăitori cu limbi hulitoare şi stingând tulbură­rile cele în chipul văpăii ale ce­lor rău măritori. Pentru aceas­ta, ca nişte Ierarhi ai lui Hristos, rugaţi-vă să ne mântuiască pe noi.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...

Degrab ne întâmpină pe noi, Fecioară Maică Curată şi ne scapă de vrăjmaşii cei ce hulesc asupra ta şi nu ţi se închină. Sfărâmă toate limbile cele în­veninate ale eresurilor; zdrobeşte cu puterea ta pornirile lor. Ca să cunoască că tu Una eşti Maică a lui Dumnezeu, care mântuieşti cu rugăciunile tale adunările dreptcredincioşilor.