Ansamblul Clădirilor Mănăstirii „Sfântul Pavel” – Athos

Locuri de pelerinaj

Ansamblul Clădirilor Mănăstirii „Sfântul Pavel” – Athos

    • Mănăstirea „Sfântul Pavel” – Athos
      Ansamblul Clădirilor Mănăstirii „Sfântul Pavel” – Athos / Foto: Pr. Silviu Cluci

      Ansamblul Clădirilor Mănăstirii „Sfântul Pavel” – Athos / Foto: Pr. Silviu Cluci

    • Mănăstirea „Sfântul Pavel” – Athos
      Ansamblul Clădirilor Mănăstirii „Sfântul Pavel” – Athos / Foto: Pr. Silviu Cluci

      Ansamblul Clădirilor Mănăstirii „Sfântul Pavel” – Athos / Foto: Pr. Silviu Cluci

    • Mănăstirea „Sfântul Pavel” – Athos
      Ansamblul Clădirilor Mănăstirii „Sfântul Pavel” – Athos / Foto: pr. Silviu Cluci

      Ansamblul Clădirilor Mănăstirii „Sfântul Pavel” – Athos / Foto: pr. Silviu Cluci

    • Mănăstirea „Sfântul Pavel” – Athos
      Ansamblul Clădirilor Mănăstirii „Sfântul Pavel” – Athos / Foto: Pr. Silviu Cluci

      Ansamblul Clădirilor Mănăstirii „Sfântul Pavel” – Athos / Foto: Pr. Silviu Cluci

    • Mănăstirea „Sfântul Pavel” – Athos
      Ansamblul Clădirilor Mănăstirii „Sfântul Pavel” – Athos / Foto: Pr. Silviu Cluci

      Ansamblul Clădirilor Mănăstirii „Sfântul Pavel” – Athos / Foto: Pr. Silviu Cluci

Mănăstirea „Sfântul Pavel” este zidită pe un platou de stâncă, la o înălţime de 150 m față de nivelul mării.

Trapeza se află la parterul aripii de sud, exact vizavi de katholikon, iar arhondaricul se află deasupra trapezei. Biblioteca se află la etajul II al aripii de sud-vest.

Turnul de apărare a fost zidit de domnitorul Ţării Româneşti Sfântul Neagoe Basarab şi de fiul său, Teodosie (1522) pe temelia vechiului turn zidit de sârbii care au reînnoit mănăstirea (1365). El a fost terminat de voievodul Petru Rareş (1527). Turnul este contemporan şi asemănător cu turnul Mănăstirii Dionisiu.

Paraclisele mănăstirii

Pe lângă katholikon, mănăstirea are 12 paraclise. Două dintre ele, închinate Sfântului Pavel şi Sfântului Gheorghe, se află de-a dreapta şi de-a stânga pronaosului.

În turn se află Paraclisul Sfântului Nectarie, iar în diferite locuri ale mănăstirii se află Paraclisele Sfântului Antim, Sfântului Gherasim, Sfântului Nicolae, Sfântului Grigorie de Nazianz, precum și Paraclisul Sfinţilor Brâncoveni.

O importanţă deosebită are Paraclisul Sfântului Gheorghe, una dintre primele construcţii ale mănăstirii, aflat la ultimul etaj al aripii de nord. Ca să ajungi acolo trebuie să urci 96 de trepte. Pronaosul şi naosul cuprind picturi excelente ale Şcolii Cretane (1554), iar pardoseala păstrează valoroase mozaicuri de marmură. Se pare că deasupra acestui paraclis a fost un altul, din care se păstrează numai absida Altarului ce se vede sub acoperiş.

În afara mănăstirii, pe una dintre terasele din partea sudică se află biserica cimitirului, închinată Tuturor Sfinţilor (1795). Pe terasa de deasupra mănăstirii se află vechea biserică a cimitirului, care astăzi funcţionează ca Paraclisul Sfântului Dimitrie. Puţin mai departe se află Paraclisul Sfântului Trifon. În partea de nord se află Paraclisul Sfântului Nectarie, zidit în clădirea care în vechime funcţiona ca spital de leproşi. Ultimul bolnav a murit acolo de tuberculoză în 1945. În partea de nord-vest se află Kathisma Maicii Domnului şi cea a Sfântului Ioan Botezătorul.

Chilii şi schituri

Mănăstirea are două schituri cu viaţă idioritmică: Schitul Nou (Nea Skiti) şi Schitul „Sfântul Dimitrie” (Schitul Lacu), trei chilii în Karyes: a Sfântului Andrei, a Sfinţilor Teodori şi a Întâmpinării Domnului.

Cele şase sihăstrii ale mănăstirii (Sfânta Treime, Daniil, Damaschin, Iosif, Zarcadi şi Hairi) se află între mănăstire şi Schitul Nou. În Sihăstria „Sfânta Treime”, construită pe jumătate într-o peşteră, a pustnicit vreme de câţiva ani ieromonahul Sofronie Saharov, ucenicul Sfântului Siluan Athonitul.

Deasupra mănăstirii, lângă drumul ce urcă spre Schitul Lacu şi Kareia, se află peştera și aghiasma Sfântului Pavel.

(Foto) Împrejurimile Mănăstirii „Sfântul Pavel” – Athos

Realizat de