Cântarea 1.

Irmos:

Marea ai închegat-o, cufundând pe mândrul Faraon cu căruţele şi ai mântuit pe popor neudat, Doamne şi i-ai adus pe dânşii în Muntele Sfinţeniei, ei care au strigat: Cântăm Ţie, Dumnezeul nostru, Celui Tare în războaie, cântare de biruinţă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Să lăudăm cu Sfinţite cuvântări de cântări pe cea mult Lăudată, care pe Dumnezeu Cuvântul mai presus de cuvânt L-a născut, pe Cel Unul mult Lăudat, pe Care Îl laudă toată firea, pe Care Oştile Cereşti cu Dumnezeieşti cântări de laude Îl cinstesc.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe lăcaşul cel Preacurat al Fecioriei, pe Biserica Curăţiei, pe Casa cea Preasfântă, pe Cămara cea bine Mirositoare, pe Saraiul cel cu Lumină Strălucitor, pe Sălaşul darurilor, pe Palatul lui Iisus, pe cea Binecuvântată, să o lăudăm.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Iubitorule de oameni, Cel Ce iubeşti pe cei drepţi şi cu milostivire miluieşti pe toţi păcătoşii, pe mine cel ce mai presus decât toţi oamenii sunt mai păcătos şi cu lucrul şi cu cuvântul mult Te-am amărât pe Tine, îndură-Te şi mă mântuieşte, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Dumnezeul nostru, Cel ce locuieşte în Ceruri, te-a gătit pe tine, Fecioară, alt Cer Cuvântător pe pământ, mai Înalt decât Cerurile şi tăinuindu-Se de Puterile cele Cereşti, S-a Sălăşluit întru tine, Cel Ce în ceruri nu este încăput.

Cântarea a 3-a.

Irmos:

Cuvinte, Cel Ce ai întărit cerurile cu cuvântul, întăreşte mintea noastră şi inima, ca să Te slăvim pe Tine, Mântuitorul sufletelor noastre.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Eu cel ce mai înainte de omorâre sunt mort, cel ce mai înainte de îngropare sunt îngropat; cel ce mai înainte de mormânt petrec în mormântul nesimţirii celei împietrite şi vârtoase, Stăpână, pe tine, Maica Vieţii, te rog să mă înviezi pe mine.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceea ce eşti Frumuseţea lui Iacov, cea Aleasă mai înainte de veci, cea Bună între femei şi Preafrumoasă, Fecioară împreună şi Maica cea Neispitită de nuntă, de Dumnezeu Născătoare, Doamnă, Mântuirea mea, miluieşte-mă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Izvorul cel Nedeşertat, Fântâna cea Necheltuită, Pârâul cel de-a pururea Curgător şi Îndestulat, Paharule al milei, Adâncule al îndurărilor, Noianule al iubirii de oameni, Doamnă, miluieşte-mă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Pe mine cel rău, Ceea ce eşti Bună; pe mine cel ce sunt întru multă nemilostivire, Izvorule cel Nedeşertat al milei, pe cel pângărit, pe cel întinat, Ceea ce eşti Preacurată şi fără de prihană, Fecioară, miluieşte-mă şi de toate acestea izbăveşte-mă.

Cântarea a 4-a.

Irmos:

Proorocul Avacum cu ochii minţii mai înainte a văzut venirea Ta, Doamne. Pentru aceasta a şi strigat: de la miazăzi va veni Dumnezeu; Slavă Puterii Tale, Hristoase; Slavă smereniei Tale.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

A putut mai înainte zavistia să mă izgonească de la Dumnezeu, să mă lipsească de Desfătarea Raiului şi să mă dea stricăciunii. Ci tu, Fecioară, născând fără de stricăciune pe Hristos Făcătorul meu, făcându-mă fără de stricăciune, iarăşi m-ai arătat cetăţean al Raiului.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Mursă de milostivire ne-ai izvorât nouă, ca o Fântână ce izvorăşte Curgere Dulce şi ca un Izvor Limpede curgând Apă de viaţă Purtătoare şi apă de băut izvorând; pentru aceasta, Născătoare de Dumnezeu, pe mine cel ars de setea patimilor celor înfocate cu totul mă răcoreşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Lepădându-mă de Părinteştile Tale Porunci şi cheltuind întru dezmierdări bogăţia pe care mi-ai încredinţat-o, m-am făcut sărac de Dumnezeieştile daruri, eu ticălosul; pentru aceasta, pe mine cel ce mă pocăiesc cu mărturisire, să nu mă urgiseşti, Milostive Doamne, pentru rugăciunile Preasfintei Fecioare.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Fecioară Neîntinată, nimeni nu s-a întinat pe pământ, precum m-am întinat eu pângăritul şi m-am spurcat cu dezmierdările; pentru aceasta cad la tine, Ceea ce eşti Neîntinată; primeşte-mă şi mă miluieşte cu rugăciunile tale cele Preacurate, ca Ceea ce toate cu lesnire le săvârşeşti, ca o Maică a lui Dumnezeu Cuvântul.

Cântarea a 5-a.

Irmos:

Doamne Dumnezeul nostru, pacea Ta dăne-o nouă; Doamne Dumnezeul nostru, câştigă-ne pe noi; Doamne, afară de Tine pe altul nu ştim, numele Tău numim.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Nedumerirea acoperă, Stăpână, Naşterea ta cea neînţeleasă; cum şi Prunc naşti şi Fecioară Preacurată eşti; cu adevărat şi firea întru tine cu înnoire se înnoieşte şi Legile ei se dezleagă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Având, Fecioară, îndrăzneală prea mare către Domnul, Cel Ce S-a născut din coapsele tale, câte voieşti totdeauna le săvârşeşti şi pe toate le poţi, Maica Dumnezeului Celui Atotputernic; pentru aceasta voieşte numai şi mă vei mântui.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Suflete al meu, să nu întârzii rămânând în străinătatea cea îndepărtată, ci aleargă degrab, vestind şi mărturisindu-te lui Dumnezeu şi Tatălui, ca să iei dezlegare, prin solirile Născătoarei de Dumnezeu, de acelea pe care rău le-ai lucrat, în desfrâu viaţa săvârşindu-ţi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Ca o corabie în furtună, eu mă afund în valurile patimilor; Ceea ce eşti Limanul Nepătimirii, dezleagă-mi primejdia viscolului, dându-mi cercetarea ta, ca o Sfinţită anghiră, Maică Preaneîntinată a lui Dumnezeu Ocârmuitorului.

Cântarea a 6-a.

Irmos:

Ca apele mării, Iubitorule de oameni, valurile vieţii mă înviforează; pentru aceasta ca şi Proorocul Iona strig către Tine, Cuvinte: Scoate din stricăciune viaţa mea, Milostive Doamne.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceea ce eşti Sălaş Desfătat al Stăpânului şi Palat bine Mirositor al Cuvântului şi Încăpere Cuvântătoare a lui Hristos, Care pe toate le-a făcut cu cuvântul, Prealăudată Maică a lui Dumnezeu, miluieşte ticălosul meu suflet.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Marea greşelilor mă ţine şi mă cuprinde pe mine şi întreitele învăluiri ale păcatelor mă viscolesc, iar suflarea cea potrivnică a patimilor celor unele peste altele mă trage în fundul pieirii; ci tu, Ceea ce ai născut Adâncul îndurărilor, încetează-mi viscolul.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Mai tânăr fiind, Iubitorule de oameni, ca un fiu al Tău, am cheltuit bogăţia întru fapte întinate ale desfrânării şi flămânzind de bunătăţile Tale, eu ticălosul, vin acum la Tine cu jale, cerându-mi iertare ca de la un Milostiv, prin mijlocirile Preacuratei Fecioare.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preacurată, haina mea este întinată şi făclia sufletului meu s-a stins şi legat fiind de mâini şi de picioare cu lanţurile greşelilor mele cele multe, sunt aruncat afară; ci tu, Cămara cea Însufleţită a lui Dumnezeu, condu-mă în Cămara cea Dumnezeiască.

Cântarea a 7-a.

Irmos:

Cuptorul haldeilor cu foc fiind ars, s-a răcorit prin Duhul, cu ajutorul lui Dumnezeu. Iar tinerii au strigat: Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

A te lăuda pe tine, Prealăudată şi a te binecuvânta pe tine cea Binecuvântată, Curată, nici firea îngerilor, nici a oamenilor nu poate precum se cuvine, că pe Ziditorul amândorura şi pe Făcătorul tuturor L-ai născut, rămânând Fecioară.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Nu am lacrimi, nu am plâns, nici pocăinţă, Preasfântă Fecioară; ci tu, Ceea ce ai şters toată lacrima de pe faţa pământului, dă-mi mie umilinţă, ca lăcrimând cu amar să spăl sufletul meu.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Eu sunt pomul cel neroditor, cel vrednic de blestem şi viţa cea cu totul uscată, care nicidecum nu aduc rod de umilinţă şi vinovat sunt tăierii şi arderii; ci, să nu mă trimiţi în focul cel nestins, Hristoase, pentru rugăciunile Aeleia ce Te-a născut.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Fecioară, avându-te pe tine Mare Sprijinire şi Părtinitoare Neruşinată, mă voi izbăvi de focul cel vecuitor şi de nevoia şi necazul ce vor să fie şi de scrâşnirea dinţilor şi de întunericul cel întristător.

Cântarea a 8-a. Irmos: Îngerii şi cerurile...

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Bucură-te, Izvorule care izvorăşti Bucuria sufletească; Bucură-te, Dătătoarea Dumnezeieştii Bunătăţi; Bucură-te, Sălaşul Bucuriei; Bucură-te, Încăpere Sfântă, Căruţă Preacinstită a Soarelui Celui Neînserat, Născătoare de Dumnezeu Marie, Ceea ce eşti Binecuvântată şi Preaproslăvită şi cu dar Dăruită.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Străine şi mai presus de minte şi de gând sunt povestirile cele înfricoşate ale Străinei şi Preaslăvitei Naşterii tale, Marie Prealăudată, că ai născut fără de amestecare şi fără de schimbare şi fără de sămânţă pe Domnul Slavei, pe Unul din Treime, pe Cel Ce şade peste Heruvimi şi peste Serafimi, Care din tine S-a Întrupat.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Iubitorule de oameni, izbăveşte-mă de darea de seamă cea înfricoşată, că nici un răspuns nu am nicidecum pentru răutăţile pe care le-am lucrat, Stăpâne. Că lucrurile cele dobitoceşti am făcut, dobitoceşte, cu necuvântare trăind, ci Tu, Cuvinte al lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Maicii Tale, miluieşte-mă cu milostivire pe mine, netrebnicul robul Tău.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Ajutorul tău cel fierbinte şi sprijinul tău cel grabnic care s-a făcut spre mine, Ceea ce eşti cu totul fără de prihană, mă înspăimântă, Stăpână; pentru aceasta cu bucurie strig ţie: Bucură-te, Mântuirea sufletului meu şi Acoperământul; Bucură-te, Bucuria lumii şi Nădejdea mea cea Tare; Bucură-te, Ceea ce-mi eşti mie Pricinuitoare de Viaţa cea Veşnică.

Să lăudăm bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Îngerii şi cerurile, pe Cel Ce şade pe Scaunul Slavei şi neîncetat Se slăveşte ca un Dumnezeu, binecuvântaţi-L, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a.

Irmos:

Străin lucru este maicilor fecioria; străină este şi fecioarelor naşterea de fii, iar întru tine, Născătoare de Dumnezeu, amândouă s-au rânduit. Pentru aceasta toate seminţiile pământului pe tine neîncetat te fericesc.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Vindecă rănile inimii mele celei ticăloase şi tămăduieşte bolile cele multe şi greu de vindecat ale sufletului şi trupului meu, Stăpână; durerile cele cumplite vindecă-le cu Dumnezeiască cercetarea ta, iar bolile cele sufleteşti şi trupeşti dezleagă-le.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Nu am alt mijlocitor şi părtinitor către Dumnezeu, nici sprijinitor după Dumnezeu, pe pământ, altul afară de tine, Preasfântă Stăpână; pentru aceasta cad la tine cu lacrimi fierbinţi şi cu durerea inimii, rugându-te: sprijină neputinţa mea.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sufletelor care v-aţi înstrăinat de la Dumnezeu şi v-aţi lipsit de Dumnezeieştile daruri, veniţi cu fierbinţeală luând asupră-ne întoarcerea desfrânatului şi să strigăm: Părinte Bunule, Care eşti în ceruri, toţi Ţi-am greşit Ţie, curăţeşte şi mântuieşte pe cei ce aleargă la mila Ta, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Ce mă voi face? Ce voi lucra eu smeritul? Pe cine voi avea acolo ajutor, cu mulţime de cumplite păcate fiind înfăşurat şi cu noian de trândăvie şi cu covârşire de nesimţire? Preasfântă de Dumnezeu Născătoare, Nădejdea celor deznădăjduiţi, să nu mă ruşinezi pe mine robul tău.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea.

Mieluşeaua cea Neîntinată văzând pe Mielul şi Păstorul spânzurat pe Cruce, a strigat: Fiul meu, ce este acum această străină vedere şi fără de nădejde? Cum Tu, fiind Viaţa tuturor, Te osândeşti asemenea ca şi oamenii? Ci, scoală-Te, Cuvinte, a treia zi din morţi, precum ai zis.