Canon de rugăciune la Sărbătoarea Înainteprăznuirii Naşterii Domnului

20 Decembrie

Tropar la Praznicul Înainteprăznuirii Naşterii Domnului, glasul al 4-lea:

S-a înscris oarecând, cu bă­trânul Iosif, în Betleem, Maria, ca cea din sămânţa lui David, purtând în pântece sarcina cea fără de sămânţă. Dar a sosit vremea naşterii şi nici un loc de sălăşluire nu era; ci, ca un palat frumos s-a arătat peştera împă­rătesei. Hristos Se naşte, ca să ridice chipul cel mai înainte căzut.

 

Tropar la Praznicul Înainteprăznuirii Naşterii Domnului, glasul al 4-lea:

Găteşte-te Betleeme, că s-a deschis tuturor Edenul! Împodobeşte-te, Efrata, că Pomul vieţii a înflorit în peşteră din Fecioară! Pentru că pântecele Aceleia Rai Înţelegător s-a ară­tat, întru care este Dumnezeies­cul Pom, din care mâncând vom fi vii şi nu vom muri ca Adam. Hristos Se naşte, ca să ridice chipul cel căzut mai înainte.

 

Cântarea 1, glas 1.

Irmosul:

Cântare de biruinţă să cântăm toţi lui Dumnezeu, Celui Ce a făcut minunate semne cu braţ înalt şi a mântuit pe Israel; că S-a preaslăvit.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Să începem astăzi a prăznui mai înainte sărbătoarea Naşte­rii lui Hristos, Celui Ce S-a năs­cut cu Trup din Fecioara Maică, în peştera Betleemului, din mi­lostivirea cea multă.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Din legăturile păcatului dezlegându-mă, cu scutece Se în­făşa şi în iesle Se aşază. Prunc văzut fiind, Dumnezeu Cel mai înainte de veci. Slavă Puterii Sale!

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Edenul se deschide născându-Te în Trup, Stăpâne, din Fecioara, Fiica lui Dumnezeu, în cetatea Betleemului. Lăudăm Iconomia Ta cea înfricoşătoare.

 

Cântarea a 3-a.

Irmosul:

Piatra pe care nu au soco­tit-o ziditorii, aceasta a ajuns în capul unghiului. Aceasta este piatra pe care a întărit Hristos Biserica Sa, pe care a răscumpărat-o din păgâni.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Această Întrupare a lui Hristos cunoscând-o Proorocul Isaia prin Duhul Sfânt, în chip limpede mai înainte a grăit: Domnul Se va naşte Prunc din Fecioară, spre înnoirea noastră, a Cărui Stăpânie este peste umărul Sau.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Toată lumea să cânte de mai înainte prăznuind Celui Ce S-a născut din Tatăl mai înainte de Luceafăr şi acum în chip de ne­grăit a Strălucit din Fecioară şi S-a născut trupeşte în Betleem, din milostivirea cea multă.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Iată a răsărit Steaua din se­minţia lui Iuda, pe care cunos­când-o împăraţii, au făcut purcederea de la Răsărituri şi se silesc să ajungă ca să privească pe Hristos în Betleem, născut în Trup.

 

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Cu Duhul văzând mai îna­inte, Proorocule Avacum, Întruparea Cuvântului, ai propovăduit, strigând: atunci când se vor apropia anii Te vei cunoaşte; când va veni vremea Te vei arăta. Slavă Puterii Tale, Doamne!

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Munţi şi dealuri, copaci ai pădurii, râuri şi mări şi toată suflarea, cu veselie săltaţi; acum se apropie Mântuirea: Iisus din Fecioară vine să Se nască în cetatea Betleemului.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Ia-ţi psaltirea Proorocule David şi cu Duhul Sfânt cântă în chip lămurit: din Fecioară Se naşte, fără amestecare, Cel Ce mai înainte de Luceafăr din pân­tecele Tatălui a Strălucit, Dom­nul Slavei, Hristos Dumnezeu.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Cum Te va primi, Cuvinte, pe Tine, Cel Ce vii să Te naşti cu Trup, peştera cea prea mică şi prea sărăcăcioasă? Cum vei fi înfăşat în scutece, Cel Ce acoperi cerul cu nori? Cum vei fi culcat în ieslea necuvântătoarelor ca un Prunc?

 

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Pacea Ta dă-ne-o nouă, Fiule al lui Dumnezeu; că alt dumnezeu afară de Tine nu cunoaştem. Numele Tău numim; că Tu eşti Dumnezeul celor vii şi al celor morţi.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Să picure norii dulceaţă, bucurându-se; că iată se apropie Domnul, să Se nască Prunc din Preacurata Fecioară, în peşteră să­răcăcioasă.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Dumnezeieşti Prooroci ai lui Dumnezeu, săltaţi acum, că vine Hristos, Adevărul să împli­nească propovăduirile Dum­nezeieştii voastre grăiri, născându-Se ca un Prunc.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Edenule, cel ce ai fost pentru mine încuiat de demult, deschide-te acum, privind pe Hristos, Prunc cu Trupul fiind şi născut în cetatea Betleemului, precum a binevoit, din Preacurata Fecioară.

 

Cântarea a 6-a.

Irmosul:

Proorocului Iona urmând, strig Ţie: scoate viaţa mea din stricăciune, Bunule şi mă mântuieşte, Mântuitorul lumii, pe mine, cel ce strig: Slavă Ţie!

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Cerul arată cititorilor în stele, prin stea luminoasă pe pământ, pe Cerescul Împărat, Cel Născut pentru noi, acum, în cetatea lui David.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Frumos grăieşte şi strigă proorocul, cu adevărat: tu, casa Efratei, Betleeme, întru care Hristos S-a arătat din Fecioară, saltă şi dănţuieşte.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

În peştera Betleemului Fecioara naşte în chip văzut pe Domnul, Făcătorul tuturor şi înfăşându-L ca pe un Prunc cu scutece, Îl culcă acum în iesle.

 

CONDAC glasul 1. Podobie: Ceata îngerească...

Veseleşte-te Betleeme, Efrata găteşte-te; că iată Mieluşeaua, purtând în pântece pe Păstorul Cel Mare, se grăbeşte să-L nască; pe Care văzându-L purtătorii de Dumnezeu Părinţi, se bucură împreună cu păstorii, lăudând pe Fecioara, care Îl hrăneşte cu lapte.

 

CONDAC, glasul al 3-lea. Podobie: Fecioara astăzi...

Fecioara astăzi pe Cuvântul Cel mai înainte de veci merge să-L nască în peşteră în chip de negrăit. Dănţuieşte lumea au­zind, slăveşte cu Îngerii şi cu păstorii pe Cel Ce vine să Se arate Prunc Tânăr, pe Dum­nezeu Cel mai înainte de veci.

 

CONDAC, glasul al 2-lea. Podobie: Cele de sus căutând...

În Betleem văzând cu scutece înfăşat pe Cel Ce ţine tot pământui cu mâna, cântări de înainte prăznuire să aducem Ce­lei ce L-a născut; că se veseleşte ca o Maică, ţinând în braţe pe Fiul lui Dumnezeu.

 

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

De tinerii Tăi, cei din cup­tor, Mântuitorule, focul nu s-a atins, nici nu i-a supărat. Şi atunci cei trei, ca dintr-o gură, cântau şi binecuvântau, zicând: Binecuvântat este Dumnezeul părinţilor noştri!

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Arătarea lui Hristos în Trup Proorocul Ieremia văzând-o, a strigat: Dumnezeu pe pământ S-a arătat, Întrupându-Se şi a aflat toată calea ştiinţei, născându-Se în Betleem din Maică.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Iată a odrăslit din rădăcina lui Iesei Toiagul cel ce a făcut să înflorească Floarea Hristos şi peste Acesta Ce vine să Se nască acum în peşteră, se va odihni Duhul Înţelegerii şi al Sfatului şi al Dumnezeieştii Cunoaşteri.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Să auzim cuvinte sfinţite: Domnul Prunc S-a născut pen­tru noi; a Cărui Stăpânire s-a pus peste umerii Săi şi Se chea­mă Înger de Mare Sfat al Tată­lui, Domnul păcii, Hristos.

 

Cântarea a 8-a.

Irmosul:

Pe Acela de Care se înfrico­şează Îngerii şi toate Oştile, ca pe Făcătorul şi Domnul, lăudaţi-L preoţi şi preaslăviţi-L tineri, binecuvântaţi-L popoare şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Domnul vine întru ale Sale, cu adevărat prin Naşterea cea Uimitoare, ca să-Şi unească ia­răşi pe cei ce se înstrăinaseră din desfătarea Raiului. Să-L primim pe Dânsul, născându-Se în peşteră.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Iată, Chemarea noastră vine la noi. Să cântăm cântări de bucurie cu osârdie şi să aducem melodii de înainte prăznuire Celui Ce a încăput în peşteră prea mică.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Iată Domnul a împlinit precum a spus, dându-ne nouă, din seminţia lui David, pe a Sa Maică Fecioară, din care Prunc cu Trup S-a născut, mai presus de cuvânt, în cetatea Betleemului.

 

Cântarea a 9-a.

Irmosul:

Izvorul cel Primitor de Viaţă şi pururea Curgător, Sfeşni­cul harului cel de Lumină Purtător, Biserica Sfinţilor, Cortul cel cu totul de aur, Ceea ce este mai Desfătată decât cerurile şi decât pământul, pe Născătoarea de Dumnezeu, credincioşii să o mărim.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Cu patriarhii şi cu toţi drep­ţii şi cu sfinţii prooroci să săl­tăm; că Domnul Iisus, Izbăvito­rul, Luminarea, Viaţa şi Mân­tuirea, acum în cetatea lui David Se naşte din Fecioară.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Iată, uşile cele mai din faţă ale Dumnezeieştii Întrupări a Cuvântului s-au deschis tuturor în chip lămurit: ceruri, bucuraţi-vă, îngeri săltaţi şi pământul cu oamenii, cu păstorii şi cu magii să se veselească în Duhul.

Stih: Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Fecioara, Alabastrul cel Înţe­legător, poartă pe Hristos ca pe un Mir Nedeşertat şi vine în peşteră, cu Duhul, să-L deşerte cu adevărat, ca să umple sufle­tele noastre de plăcuta Lui mi­reasmă.

 

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab a mers înainte...

Fecioarelor, începeţi întâi voi cântarea de bucurie a Fecioarei; maicilor, lăudaţi călătoria Maicii lui Hristos, Dumnezeul nostru; magilor, împreună cu Îngerii, păstorilor, împreună cu noi, cântaţi. Că Fiul lui Dum­nezeu, Cel mai înainte de veci, Cel Ce mântuieşte lumea din stricăciune, merge să Se nască în cetatea Betleemului.

 

SEDELNA, glasul al 3-lea. Podobie: De frumuseţea Fecioriei tale...

Umpleţi-vă de bucurie toate marginile pământului, că Născătoarea de Dumnezeu se apropie să nască pe Împăratul a toate. O, Mi­nune de Negrăit! Cel fără de început Se începe şi Cel fără de trup Se Întrupează. Peştera, primeşte înăuntru pe Cel Ce ţine toate împreună! Betleeme, bucură-te şi făptură dănţuieşte, în ziua Înainteprăznuirii!

 

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Porunca cea cu Taină...

Mai Înainteprăznuirea Naşterii lui Hristos săvârşind, să prăznuim credincioşilor; şi după vrednicie toţi mai înainte să întâmpinăm, daruri ca şi magii aducând faptele bune; şi să cântăm cântare nouă îngerească Dumnezeului nostru, Celui Ce S-a născut în Betleem fără de sămânţă, din Fecioară, Fiica lui Dumnezeu; pe Acela toţi Îl slăvesc.

 

SEDELNA, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău, Mântuitorule...

Bucură-te, Sioane! Betleeme, pregăteşte-te! Atotţiitorul, tri­miţând steaua înainte, a vestit smerenia Sa cea nemăsurată; că Acela de Care se cutremură Puterile Cereşti, cu adevărat Se naşte din Fecioara, fără de schimbare, Unul Dumnezeul nostru.

Citește alte articole despre: Canon de rugaciune