Canon de bucurie către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

14 Iulie
 

Canon de bucurie către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu
Cântat în Sâmbăta Imnului Acatist

Facere a Sfântului Iosif Imnograful
Al căreia acrostih este:

«Vasul bucuriei, ție uneia se cuvine: bucură-te».

Cântarea 1. Glasul al 4-lea

Irmosul:

«Deschide-voi gura mea și se va umplea de Duhul, și cuvânt răspunde-voi împărătesei Maici și mă voi arăta luminat prăznuind, și voi cânta minunile ei, bucurându-mă».

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi

Carte însuflețită a lui Hristos, pecetluită în Duhul, pe tine marele Arhanghel văzându-te, Curată, strigă ție, bucură-te vasul bucuriei prin care blestemul strămoașei este dezlegat.

Îndreptarea lui Adam, bucură-te Fecioară, Mireasa lui Dumnezeu, omorârea iadului, Preanevinovată, palatul singurului Împărat, bucură-te tron de foc al Atotțiitorului.

Slavă...

Bucură-te, ceea ce singură ai odrăslit trandafirul cel neveștejit, mărul cel înmiresmat, bucură-te, ceea ce ai născut buchetul Împăratului tuturor, bucură-te, nenuntită, mântuirea lumii.

Și acum...

Vistieria curăției, bucură-te, ceea prin care ne-am ridicat din căderea noastră, bucură-te, crin plăcut mirositor, Stăpână, ceea ce îi umpli de bună mireasmă pe cei credincioși, tămâiere înmiresmată și mir de mult preț.

Cântarea a 3-a

Irmosul:

«Pe ai tăi cântăreți, Născătoare de Dumnezeu, izvorul cel viu și îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească, întărește-i întru dumnezeiască mărirea ta, cununilor măririi învrednicindu-i».

Ceea ce ai odrăslit spicul cel dumnezeiesc, ca o țarină nearată, bucură-te, masă însuflețită care porți pâinea vieții, bucură-te, izvor nedeșertat al apei vieții, Stăpână.

Juncă ce ai născut credincioșilor vițelul cel fără prihană, bucură-te, mielușea care ai născut pe mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele a toată lumea, bucură-te, jertfelnic cald.

Slavă...

Dreaptă strălucire, bucură-te, ceea ce singură ai purtat pe soarele Hristos, locașul luminii, bucură-te, ceea ce ai risipit întunericul și pe întunecații demoni desăvârșit i-ai nimicit.

Și acum...

Bucură-te, singură ușă prin care a umblat singur Cuvântul, ceea ce ai zdrobit încuietorile și ușile iadului cu nașterea ta, Stăpână, bucură-te, dumnezeiască intrare a celor mântuiți, Prealăudată.

Cântarea a 4-a

Irmosul:

«Cel ce șade întru slavă pe scaunul Dumnezeirii, pe norul cel ușor a venit Iisus, cel cu totul dumnezeiesc, prin Preacurata Fecioară și a mântuit pe cei ce strigă: Slavă puterii Tale, Hristoase».

În glasuri de cântări, cu credință ție îți strigăm, Prealăudată, bucură-te, munte gras și închegat cu Duhul, bucură-te, sfeșnic și vas care ai purtat mana cea dulce.

Împăcarea lumii, bucură-te, fără prihană Stăpână, bucură-te, scară care pe toți îi înalți de pe pământ cu harul, bucură-te pod care cu adevărat îi treci pe toți cei ce te laudă pe tine de la moarte la viață.

Slavă...

Mai înaltă decât cerurile, bucură-te, ceea ce ai purtat în pântecele tău fără osteneală temelia pământului, bucură-te scoică, care din sângiurile tale ai țesut porfiră Împăratului Puterilor.

Și acum...

Bucură-te, Stăpână, ceea ce ai născut cu adevărat pe Dătătorul de lege, pe Cel ce șterge în dar fărădelegile tuturor, adânc nepătruns, înălțime negrăită, prin care noi am fost îndumnezeiți.

Pe tine ceea ce ai împletit lumii cunună neîmpletită de mână, te lăudăm, strigându-ți ție, Fecioară, bucură-te, păzirea tuturor și îngrădirea, întărire și scăpare sfântă.

Cântarea a 5-a

Irmosul:

«Spăimântatu-s-au toate de dumnezeiască mărirea ta; că tu, Fecioară, neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu, Cel peste toate și ai născut pe Fiul Cel fără de ani, Cel ce dăruiește pace tuturor celor ce te laudă pe tine».

Ceea ce ai născut calea vieții, bucură-te, Preanevinovată, ceea ce ai mântuit lumea din potopul păcatului, bucură-te, Mireasa lui Dumnezeu, auzire și grăire înfricoșată, bucură-te sălașul Stăpânului făpturii.

Tărie și putere a oamenilor, bucură-te, fără prihană, locașul sfințirii slavei, omorârea iadului, cămară de nuntă cu totul luminoasă, bucură-te, bucuria îngerilor, bucură-te, ajutorul celor ce se roagă ție cu credință.

Căruță în chipul focului a Cuvântului, bucură-te, Stăpână, rai însuflețit care ai în mijloc pomul vieții, pe Domnul a Cărui dulceață înviază pe cei ce se împărtășesc cu credință și pe cei ce sunt supuși stricăciunii.

Slavă...

Întăriți cu puterea ta, strigăm ție cu credință, bucură-te, cetatea Împăratului a toate, slăvită și vrednică de auzire, despre care au vorbit limpede proorocii, munte netăiat, bucură-te, adânc nemăsurat.

Și acum...

Cort larg al Cuvântului, bucură-te, fără prihană, scoică ce ai adus mărgăritarul cel dumnezeiesc, bucură-te, Preaminunată, împăcarea cu Dumnezeu a tuturor celor ce te fericesc pe tine pururea, Născătoare de Dumnezeu.

Cântarea a 6-a

Irmosul:

«Înțelepții lui Dumnezeu, care faceți acest praznic dumnezeiesc și cu totul cinstit, al Maicii lui Dumnezeu, veniți să batem din palme, slăvind pe Dumnezeu, Cel ce S-a născut dintr-însa».

Pat de nuntă al Cuvântului, Nepătată, pricina îndumnezeirii tuturor, bucură-te, cu totul fără de prihană, răsunarea proorocilor, bucură-te, podoaba Apostolilor.

Din tine a picurat roua care a stins văpaia cinstirii zeilor, pentru aceasta strigăm ție: bucură-te, lâna cea rourată, pe care mai dinainte a văzut-o Ghedeon.

Slavă...

Iată, ție strigăm fii nouă liman celor învăluiți și port pe marea întristărilor și a tuturor smintelilor vrăjmașului.

Și acum...

Pricina bucuriei, umple de har cugetul nostru, ca să strigăm ție: bucură-te, rugul cel nears, nor cu totul luminos, ceea ce fără de încetare îi umbrești pe credincioși.

Cântarea a 7-a

Irmosul:

«N-au slujit făpturii cugetătorii de Dumnezeu, fără numai Făcătorului; ci groaza focului bărbătește înfruntându-o se bucurau, cântând: Prealăudate Dumnezeul părinților noștri și Doamne, binecuvântat ești».

Te lăudăm pe tine strigând: bucură-te, căruță a soarelui celui înțelegător, vița cea adevărată care ai lucrat strugurele cel copt care picură vinul ce veselește sufletele celor ce cu credință te slăvesc pe tine.

Ceea ce ai născut pe doctorul oamenilor, bucură-te, Mireasa lui Dumnezeu, toiagul cel tainic care ai înflorit floarea cea neveștejită, bucură-te, Stăpână, prin care ne umplem de bucurie și moștenim viața.

Nu poate, Stăpână, limba cea ritoricească să te laude pe tine, căci înălțându-te mai presus de Serafimi ai născut pe Împăratul Hristos pe Care roagă-L să ne izbăvească acum de toată vătămarea pe cei ce cu credință se închină ție.

Slavă...

Te laudă pe tine toate marginile și strigă ție: bucură-te, cartea întru care este scris Cuvântul cu degetul Tatălui, Curată, pe Care roagă-L să scrie în cartea vieții pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu.

Și acum...

Te rugăm noi, robii tăi și plecăm genunchiul inimii noastre: pleacă urechea ta, Curată, și mântuiește-ne pe noi cei cufundați în necazuri și păzește turma ta de toată năvălirea vrăjmașilor, Născătoare de Dumnezeu.

Cântarea a 8-a

Irmosul:

«Pe tinerii cei binecredincioși ...

Ai primit în pântecele tău pe Cuvântul și ai purtat pe Cel ce poartă toate, cu lapte L-ai hrănit pe Cel ce hrănește cu voia toată lumea, Curată, Căruia Îi strigăm: Pe Domnul toate lucrurile lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.

Moise a văzut în rug marea taină a nașterii tale, tinerii mai dinainte au închipuit-o lămurit stând în mijlocul focului și fiind nearși, fără de pată Sfântă Fecioară, pentru aceasta te lăudăm întru toți vecii.

Cei ce mai înainte am fost dezbrăcați de înșelare, veșmântul nestricăciunii l-am îmbrăcat prin nașterea ta și cei ce ședeam în întunericul păcatelor lumină am văzut, pe tine, locașul luminii, Fecioară, pentru aceea te lăudăm întru toți vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl...

Morții prin tine înviază, căci ai născut viața cea ipostatnică, cei ce mai înainte erau muți, acum bine grăiesc, leproșii se curățesc, bolile se alungă, mulțimea duhurilor celor din văzduhuri se biruiește, Fecioară, mântuirea muritorilor.

Și acum...

Ceea ce ai născut mântuirea lumii prin care de pe pământ la cer suntem înălțați, bucură-te, cu totul binecuvântată, acoperământ și întărire, zid și cetate a celor ce cântă, Curată: Pe Domnul toate lucrurile lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.

Să lăudăm...Irmosul

«Pe tinerii cei binecredincioși, în cuptor, nașterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit, atunci fiind închipuită, iar acum plinită; pe toată lumea ridică să-ți cânte ție: Pe Domnul lucrurile lăudați-L și-L preaînălțați pe Dânsul întru toți vecii».

Cântarea a 9-a

Irmosul:

«Tot neamul omenesc să salte cu duhul, fiind luminat; și să prăznuiască firea minților celor fără de trup, cinstind sfânta prăznuire a Maicii lui Dumnezeu și să strige: Bucură-te, Preafericită Născătoare de Dumnezeu, Curată, pururea Fecioară».

Ca să-ți strigăm ție credincioșii, cei ce prin tine ne-am făcut părtași bucuriei celei veșnice, izbăvește-ne pe noi din ispită, de năvălirea barbarilor, și de orice altă plagă adusă asupra muritorilor păcătoși pentru mulțimea fărădelegilor, Fecioară.

Ai fost văzută luminarea noastră și întărirea pentru aceea strigăm ție: bucură-te, stea neapusă, care ai adus lumii pe marele soare. Bucură-te, ceea ce ai deschis raiul cel închis, Curată, bucură-te, stâlp de foc care ai dus neamul omenesc la viața cea de sus.

Să stăm cu evlavie în casa Dumnezeului nostru și să strigăm: Bucură-te, Stăpâna lumii, bucură-te, Marie, Doamna noastră a tuturor, bucură-te, ceea ce singură ești fără prihană între femei și frumoasă, bucură-te, vas care ai primit deșertându-Se întru tine mirul cel nedeșertat.

Slavă...

Porumbița care ai născut pe Cel milostiv, bucură-te, pururea Fecioară, bucură-te, lauda tuturor cuvioșilor, bucură-te, încununarea nevoitorilor, bucură-te, dumnezeiască podoabă a tuturor drepților și mântuirea noastră, a credincioșilor.

Și acum...

Cruță Dumnezeu moștenirea ta, trecând acum cu vederea toate păcatele noastre, spre aceasta avându-te pe tine rugătoare, ceea ce L-ai născut pe pământ fără de sămânță pe Cel ce a voit pentru mare mila Lui să fie plăsmuit ceea ce era străin.  

(Sfântul Nicodim Aghioritul, Noul Theotokarion. Canoanele aghiorite ale Maicii Domnului, traducere Laura Enache, Editura Doxologia, 2011)